You are currently viewing Ilie Bolojan: Avem o decuplare totală a sistemului de învăţământ de ceea ce înseamnă realitatea noastră economică

Ilie Bolojan: Avem o decuplare totală a sistemului de învăţământ de ceea ce înseamnă realitatea noastră economică

Premierul Ilie Bolojan, invitat la Apropo TV, a declarat că sistemul de învățământ românesc este „rupt de realitatea economică” și că universitățile au pus accent pe număr mare de absolvenți și pe cadrele didactice pe care le au, pierzând calitatea studenților și adaptarea la nevoile societății.

 “Avem o decuplare totală a sistemului de învăţământ de ceea ce înseamnă realitatea noastră economică. De multe ori, universităţile noastre, profilele acestora, specializările, ţin cont de profesorii care sunt acolo, ţin cont de ceea ce sună bine pentru noile generaţii, şi mult mai puţin de ce se întâmplă cu absolvenţii universităţilor, după ce ei ar trebui să intre în realitatea din viaţă, în realitatea economică”, a precizat premierul.

Premierul Ilie Bolojan a spus că „universitățile au mers pe ideea să avem un număr cât mai mare de studenţi, pentru că banii pe care îi primim de la bugetul de stat nu ţine de calitatea pregătirii, ci de numărul acestora. Şi atunci s-a mers pe cantitate, nu pe calitate. A fost o involuție în ultimii ani”.

Bolojan a dat ca exemplu concret Medicina, unde anual sunt 4.000 – 5.500 de absolvenți, dar sistemul de sănătate din România nu poate absorbi mai mult de 1.000 – 1.500 de oameni pe an pe piața muncii.

Ilie Bolojan a atras atenția că formarea unui număr prea mai mare de specialiști pentru cât poate prelua economia duce la frustrări și așteptări nerealiste.

“A pregăti de trei ori mai mult decât poate absorbi piaţa înseamnă că lucrurile nu sunt în regulă, că nu există o adaptare a învăţământului la această realitate. Oamenii termină o facultate, îşi setează nişte aşteptări în viaţă, iar domeniul pe care l-au absolvit nu are acoperire în economia reală”.

Premierul a mai spus că este nevoie de politici publice coerente atât în învățământul preuniversitar, cât și în cel universitar.

“Dacă nu facem aceste politici, în afară de resurse importante care se irosesc (statul finanțează învățământul într-o proporție foarte mare), aceste resurse trebuie redirecționate cât de cât către zone care au adresabilitate, înseamnă eliminarea unor frustrări sociale. O altă problemă ține de calitate. Ne place sau nu, am avut o involuție în acești ani. Pentru că universităţile, de exemplu, au mers pe ideea să avem un număr cât mai mare de studenţi, pentru că banii pe care îi primim de la bugetul de stat nu ţine de calitatea pregătirii, ci de numărul acestora. Şi atunci s-a mers pe cantitate, nu pe calitate”, a subliniat Bolojan.

Editor: IFA