Fenomenul nostalgiei față de comunism, tot mai vizibil în rândul unei părți a tinerilor, este analizat critic de profesorul de istorie Gabriela Istrate, care atrage atenția asupra idealizării unui regim marcat de privațiuni, abuzuri și de lipsa libertăților fundamentale. Reacția vine în contextul ascensiunii ideilor de orientare radicală și al neîncrederii tot mai accentuate în capitalism.

Potrivit cadrului didactic dâmbovițean, percepția trunchiată asupra trecutului este alimentată de memoria selectivă a celor care au trăit în perioada comunistă, dar și de necunoașterea realităților acelor ani în rândul generațiilor tinere.

„Bunicii, uneori și părinții lor au tendinţa de a idealiza trecutul și de a uita aspectele negative ale comunismului, cu impact devastator”, subliniază Gabriela Istrate.

Dascălul amintește că nostalgia pentru anii ’60–’70, evocați adesea pentru lipsa șomajului, a inflației sau a frământărilor sociale, ignoră prețul uriaș al acestor „avantaje”.

„Rationalizarea consumului, încălcarea brutală a drepturilor omului, scăderea nivelului de trai și izolarea României” au definit, în realitate, viața de zi cu zi. În plus, „mult trambițata egalitate dintre oameni era o iluzie. În realitate, nomenclatura de partid avea toate privilegiile garantate chiar prin constituție!”

Gabriela Istrate afirmă că un singur contact direct cu acea lume ar fi suficient pentru a risipi miturile care circulă astăzi în mediul online.

„Eu cred că doar o zi dacă i-am duce pe tinerii de azi înapoi, în comunism, efectul ar fi exploziv: fără internet și telefoane mobile, fără acces la informații universale, fără cluburi și mall-uri, fără Netflix sau vacanțe în Grecia.”

În mesajul său public, cadrul didactic îndeamnă la responsabilitate civică și la înțelegerea corectă a diferenței dintre libertate și autoritarism:

„Hai să nu mai fim nostalgici și nici să nu ne lăsăm manipulați! Să gândim liber, să ne bucurăm de libertate și să o apărăm cu o atitudine inteligentă! Să facem corect diferența între o societate supusă unei autorități absurde și o societate flexibilă, în care demnitatea ți-o afirmi prin educație și muncă.”

AUTOR: F.S.