Curtea Constituțională a amânat, vineri, pentru a patra oară, decizia privind constituționalitatea legii care modifică pensiile magistraților, stabilind un nou termen pentru data de 11 februarie 2026. În timp ce CCR își prelungește deliberările, românii de rând au trecut de mult de la așteptare la frustrare. Nu este o reacție îndreptată atât împotriva magistraților, a căror muncă presupune, ce-i drept, responsabilitate și independență, ci mai ales împotriva impresiei persistente că această categorie este protejată de timp, în timp ce restul societății trăiește sub presiunea reformelor, a tăierilor și a lipsei de resurse.
Amânarea deciziei transmite, indiferent de justificările procedurale, un mesaj greu de ignorat, că problema poate aștepta. Întrebarea este pentru cine. Pentru pensionarii care trăiesc la limită, pentru tinerii care văd regulile aplicându-se diferit în funcție de domeniu, pentru persoanele vulnerabile lovite de recentul val de restricții bugetare și scumpiri sau pentru mediul economic aflat sub presiunea noilor măsuri fiscale?
Deputatul PNL de Dâmbovița, Aurelian Cotinescu, reacționează ferm la noua amânare. În opinia sa, ceea ce se întâmplă la CCR depășește sfera precauției și alunecă în tergiversare.
„A patra amânare. O nouă găselniță: expertiza ÎCCJ. CCR caută pretexte pentru a evita un verdict clar. După această nouă găselniță, ce urmează? Încă o „expertiză”? Încă una după aceea? Dacă acceptăm acest joc, decizia poate fi amânată la infinit. Nu mai vorbim despre prudență, ci despre tragere de timp.”
Cotinescu subliniază că această practică afectează direct percepția publică asupra statului.
„Românii cer decizii, nu tertipuri. Fiecare amânare erodează încrederea în stat și alimentează furia publică. Justiția constituțională trebuie să fie clară, curajoasă și dreaptă, nu un paravan pentru blocaje. Amânarea repetată nu protejează Constituția, ci confortul unor privilegii.”
Dincolo de impactul simbolic, miza este una concretă; reforma pensiilor speciale face parte din angajamentele asumate prin PNRR. Dacă legea va fi blocată, România riscă să piardă aproximativ 230 de milioane de euro. În același timp, esența reformei vizează corectarea unor dezechilibre majore.
„Dacă CCR va bloca reforma, România va pierde cca. 230 de milioane de euro din PNRR. Dar miza este mult mai mare: readucerea sistemului la o logică elementară de echitate. Trebuie corectat un mecanism care a permis pensionări la 48 de ani și pensii total disproporționate față de restul societății: vrem pensia limitată la maximum 70% din ultimul venit net și creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani.”
Mesajul final al deputatului sintetizează tensiunea momentului.
„Concluzia este simplă: ori facem reforme reale și corecte acum, ori plătim cu bani pierduți, neîncredere publică și radicalizare politică mâine.”
AUTOR: F.S.














