Data de 26 ianuarie, asociată în perioada comunistă cu ziua de naștere a lui Nicolae Ceaușescu și cu unul dintre cele mai agresive ritualuri ale cultului personalității, a revenit astăzi în atenția publică într-un context tensionat. La mai bine de trei decenii de la căderea regimului comunist, tema reevaluării dictatorului a reapărut în spațiul public, după o declarație ambiguă a ministrului Apărării, care a lăsat să se înțeleagă, într-o emisiune de televiziune, că Nicolae Ceaușescu ar putea fi considerat patriot.

Afirmația a generat reacții imediate. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului i-a cerut public ministrului Apărării, Radu Miruță, să își ceară scuze „tuturor celor care au suferit în timpul regimului comunist, precum şi tuturor cetăţenilor care cred în valorile democraţiei şi în adevărul istoric”. Reprezentanții institutului avertizează că astfel de afirmații sunt periculoase, întrucât pot contribui la relativizarea crimelor și abuzurilor comise în timpul dictaturii.

În același registru critic s-a înscris și fostul ministru al Culturii, dâmbovițeanul Ionuț Vulpescu, care a transmis un mesaj legat de pericolul pe care-l presupune nuanțarea adevărului istoric și chiar idealizarea acestuia. El consideră că sugestiile privind un presupus „patriotism ceaușist” reprezintă mai mult decât o imprudență, deoarece reactivează o logică periculoasă, în care dictatura ajunge să fie reinterpretată benevol, iar răul este relativizat.

„Ceaușescu nu a fost patriot. A fost un satrap care a condus România prin reprimare și frică, culminând cu ordinul de a se trage în populație în decembrie 1989. A izolat România internațional, sub masca unei independențe zgomotoase și sterile. E autorul pauperizării sistematice a populației, prin politici economice obsesive și inumane. E responsabil de distrugerea elitelor și a autonomiei individului, înlocuite cu obediența față de partid.
Ar trebui să ne amintim, mai ales azi, de cultul personalității, care a sufocat instituțiile, rațiunea și memoria istorică.
Frigul, frica, cenzura, îngrădirea libertăților nu sunt „nuanțe”. Sunt fapte.
Nostalgia față de comunism, atât de des invocată cu îngrijorare, nu apare din senin. Ea este alimentată atunci când reprezentanți ai statului democratic vorbesc despre dictatori în termeni ambigui. Când cei chemați să apere valorile democrației ajung să jongleze cu concepte precum „patriotismul” unui tiran, confuzia devine politică publică”, a transmis Vulpescu, arătând cât de periculoasă este declarația ministrului Apărării, mai ales ân actualul context în care valul suveranist ia amploare.

Contextul în care aceste declarații apar, chiar în preajma Zilei Unirii Principatelor, readuce în discuție, potrivit lui Vulpescu, competiția simbolică dintre 24 și 26 ianuarie, prezentă și înainte de 1989 și atrage atenția asupra importanței asumării lecțiilor istoriei, pentru ca aceasta să nu se mai repete.

AUTOR: F.S.