You are currently viewing Ziua de 26 ianuarie, între cultul personalității și realitatea dictaturii comuniste. Analiza unui profesor de istorie dâmbovițean

Ziua de 26 ianuarie, între cultul personalității și realitatea dictaturii comuniste. Analiza unui profesor de istorie dâmbovițean

Data de 26 ianuarie a fost una dintre cele mai importante zile din calendarul oficial al României comuniste, fiind celebrată ca ziua de naștere a dictatorului Nicolae Ceaușescu. Decretată, în perioada respectivă, sărbătoare națională, ziua era marcată cu manifestări grandioase, menite să întrețină cultul personalității „celui mai iubit fiu al poporului”, în timp ce populația era obligată să participe la activități festive și omagiale.

În realitate, aceste evenimente nu făceau decât să consolideze propaganda regimului și să mascheze lipsurile severe cu care se confruntau cetățenii. În timp ce Nicolae Ceaușescu celebra alături de cercul său restrâns de putere, românii de rând trăiau sub presiunea raționalizărilor, a frigului din locuințe și a penuriei generalizate. Astăzi, această dată este aproape uitată de majoritatea românilor, deși pentru unii nostalgia față de fostul lider încă persistă.

Profesorul de istorie dâmbovițean, Gabriela Istrate, readuce în atenție semnificația zilei de 26 ianuarie și contextul real al regimului comunist, subliniind caracterul controversat al moștenirii lăsate de Ceaușescu și încercând să răspundă întrebării „A fost Nicolae Ceaușescu un lider patriot?”.

Cadrul didactic arată că există argumente invocate frecvent în favoarea ideii de patriotism, precum promovarea independenței României față de URSS în anii ’60–’70, refuzul participării la invazia Cehoslovaciei din 1968 sau susținerea suveranității naționale și a unei industrii proprii. Totuși, aceste aspecte nu pot șterge sau scuza costurile uriașe suportate de populație.

Când le predau elevilor mei această lecție NU pot să nu arăt cum politicile sale au produs suferință masivă românilor prin:
1. Înfometarea populației în anii ’80 ca rezultat direct al deciziei lui de a plăti datoria externă cu orice preț.
2. Raționalizarea alimentelor, frigul din case, lipsa medicamentelor – măsuri care au lovit direct în oameni, nu în „dușmanii externi”.
3. Încălcarea drepturilor și a libertăților, cenzura, teroarea impusă de Securitate, frica permanentă.
Toate aceste realități dure fac din Ceaușescu un lider naționalist autoritar care si-a înfometat deliberat poporul. Patriotismul, în sens profund, presupune grija față de cetățeni, nu sacrificarea lor pentru obiective ideologice”, explică Gabriela Istrate.

Prin readucerea în discuție a acestui moment, perspectiva oferită de cadrul didactic dâmbovițean propune o reflecție necesară asupra regimului Ceaușescu și asupra modului în care memoria istorică ar trebui înțeleasă dincolo de mituri și nostalgii.

AUTOR: F.S.