Florian Bodog, fostul ministru al Sănătății, a fost achitat după ce a fost acuzat și trimis în judecată de DNA, în 2021, pentru abuz în serviciu pe vremea când era în funcție.
Bodog și consiliera sa de la acea vreme, Olivia Andreea Marcu, au fost acuzați de abuz în serviciu și fals intelectual, în legătură cu activitatea consilierei personale care lucra la cabinetul ministrului.
DNA l-a acuzat atunci că, în calitate de ministru al Sănătății, „ar fi acționat în mod direct pentru ca Marcu Olivia Andreea, angajată în funcția de consilier personal, să își încaseze drepturile salariale pe o perioadă de 12 luni fără să se fi prezentat la serviciu și fără să fi prestat activitățile la care era obligată prin contract; totodată, deoarece aceasta nu era prezentă fizic la locul de muncă, demnitarul ar fi semnat în locul persoanei respective o serie de acte. Astfel, consiliera ministrului, inculpata Marcu Olivia Andreea, ar fi obținut drepturi salariale necuvenite de 75.656 lei, sumă ce ar reprezenta prejudiciu la bugetul ministerului respectiv.
În același context, în perioada februarie – octombrie 2017, fostul ministru ar fi falsificat semnăturile persoanei respective pe două contracte individuale de muncă și pe o declarație pe proprie răspundere, demersuri menite a produce consecințe juridice.”
Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători în materie penală, a decis astăzi să-l achite pe fostul ministru al Sănătății, Florian Dorel Bodog, dar și pe fosta sa consilieră, Olivia Andreea Marcu (fostă Baciu).
„Instanța supremă a reținut că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, în contextul în care activitatea consilierului personal s-a desfășurat de la distanță, iar natura atribuțiilor specifice acestei funcții nu presupune o prezență fizică obligatorie la sediul instituției. Înalta Curte a constatat că funcția de consilier personal este caracterizată printr-un raport juridic special de încredere și colaborare directă, având un conținut preponderent intelectual și consultativ, care nu poate fi evaluat prin parametri cantitativi standardizați. Lipsa prezenței fizice nu este echivalentă cu lipsa activității prestate.
Totodată, instanța supremă a stabilit că eventualele neregularități de ordin administrativ privind formalizarea raportului de muncă nu pot fi subsumate sferei răspunderii penale, dreptul penal având caracter de ultima ratio și neputând fi utilizat pentru sancționarea deficiențelor de organizare sau control instituțional”, potrivit unui comunicat al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Editor: IFA
