Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar, să menţină un nivel ridicat al investiţiilor, să gestioneze costul ridicat al dobânzilor, să eficientizeze administraţia publică şi, în acelaşi timp, să pună economia pe baze mai sănătoase, afirmă liderul PNL, premierul Ilie Bolojan, în contextul în care marți a fost făcut public proiectul de buget pentru anul acesta.
„Ministerul de Finanţe a publicat proiectul de buget. Ne propunem ca până la sfârşitul săptămânii să fie aprobat de Guvern şi trimis Parlamentului pentru adoptare. Bugetul pentru acest an este construit într-un context economic dificil şi trebuie să răspundă simultan mai multor provocări”, afirmă Bolojan.
El subliniază că, în opinia sa, cele cinci mari provocări care definesc bugetul din acest an sunt:
1. Reducerea deficitului bugetar şi consolidarea echilibrului financiar al statului
România trebuie să scadă deficitul cash de la aproximativ 7,7% din PIB, respectiv 146 miliarde lei în anul 2025, la 6,2% din PIB, respectiv 127,3 miliarde lei, ceea ce se traduce într-o ajustare de aproximativ 18,3 miliarde de lei.
2. Menţinerea unui nivel ridicat al investiţiilor
”În acelaşi timp, România trebuie să păstreze un volum mare de investiţii publice. De ce? Avem peste 20.000 de investiţii în diferite faze, în toate localităţile ţării, iar în anii trecuţi s-au supracontractat proiecte peste capacitatea normală de finanţare. În plus, anul acesta se încheie un ciclu important de accesare a fondurilor europene”, precizează Ilie Bolojan.
El afirmă că prioritară este realizarea investiţiilor finanţate din PNRR.
Termenul pentru finalizarea absorbţiei PNRR este sfârşitul lunii august.
3. Costul ridicat al dobânzilor
În 2026, România va plăti aproximativ 60 de miliarde de lei pe dobânzi, adică aproape 12 miliarde de euro, echivalentul a 3% din PIB. Ca termen de comparaţie, această sumă înseamnă valoarea programului de investiţii Anghel Saligny pe cinci ani sau costul construcţiei autostrăzii Bucureşti–Paşcani.
4. Reducerea cheltuielilor de personal şi eficientizarea administraţiei
Proiectul de buget prevede reducerea cheltuielilor de personal şi menţinerea sub control a cheltuielilor curente ale statului, fără a afecta sprijinul pentru categoriile vulnerabile, care rămâne în jur de 250 de miliarde de lei.
”Scopul este să folosim banii publici mai eficient, să direcţionăm mai multe resurse către investiţii şi dezvoltare şi să creăm o administraţie mai simplă, mai eficientă şi mai apropiată de cetăţeni”, explică prim-ministrul.
5. O economie mai sănătoasă pe termen lung
În opinia sa, pe lângă ajustările bugetare, este important ca economia să fie pusă pe baze mai solide, ceea ce înseamnă, printre altele, creşterea numărului de oameni activi pe piaţa muncii, stimularea producţiei şi a exporturilor şi susţinerea investiţiilor private.
Editor: IFA
