You are currently viewing DE LA LEVA LA EURO: ÎNTRE ENTUZIASM, NOSTALGIE ȘI TEMERI – ALEXANDRA MARINESCU

DE LA LEVA LA EURO: ÎNTRE ENTUZIASM, NOSTALGIE ȘI TEMERI – ALEXANDRA MARINESCU

Uneori, schimbările mari nu vin cu zgomot, ci se strecoară în viața de zi cu zi aproape pe nesimțite. Așa a fost și momentul în care Bulgaria a trecut la euro. De la 1 ianuarie 2026, leva a devenit istorie, iar moneda europeană a intrat oficial în buzunarele oamenilor. La prima vedere, pare doar o schimbare legată de bani. Alte bancnote, alte monede, alte calcule. Dar, de fapt, e mai mult de atât. Este genul de moment care spune o poveste despre direcția unei țări, despre încredere și despre dorința de a fi mai aproape de restul Europei.

Bulgaria și-a exprimat intenția de a adopta euro încă de la aderarea la Uniunea Europeană, în 2007. Totuși, procesul nu a fost unul simplu sau rapid. Pentru a face acest pas, orice stat trebuie să îndeplinească criteriile de convergență, adică să demonstreze stabilitate economică, inflație controlată, finanțe publice sănătoase și un curs de schimb relativ stabil. Un moment important a fost în 2020, când Bulgaria a intrat în mecanismul ERM II, cunoscut și ca „anticamera zonei euro”. Practic, acest mecanism presupunea menținerea monedei naționale, leva bulgărească, într-un interval stabil față de euro, pentru o perioadă de cel puțin doi ani. În cazul Bulgariei, lucrurile au fost mai simple, pentru că leva era deja legată de euro printr-un consiliu monetar, la un curs fix de aproximativ 1,95583 leva pentru un euro. Practic, pentru Bulgaria trecerea nu a fost un șoc total, dar totuși, momentul în care scoți din portofel pentru prima dată o monedă nouă, ei bine, acela este momentul zero. 

În ianuarie 2026, oamenii au trăit o perioadă ciudată: au putut plăti și în leva, și în euro. Două lumi, în paralel. Apoi, de la 1 februarie, totul s-a simplificat: doar euro, fără întoarcere. Un capitol închis. Dincolo de cifre și decizii economice, rămân emoțiile. Pentru unii, a fost un pas înainte, un semn de stabilitate și de apartenență. Pentru alții, a fost o pierdere, căci moneda națională nu e doar un instrument, este un simbol. Și, inevitabil, au apărut întrebările. Se vor scumpi lucrurile? Va fi mai bine sau doar diferit? Primele reacții au fost amestecate. Unele prețuri au crescut, altele au rămas la fel sau chiar au scăzut. Dar, dincolo de realitate, percepția oamenilor contează la fel de mult. Pentru noi, ca vecini, schimbarea se vede deja altfel. O simplă trecere de graniță devine mai ușoară. Fără schimb valutar, fără calcule rapide în cap. Totul pare mai „european”, mai fluid. Și poate că aici este, de fapt, esența. Euro nu este doar o monedă, este un fel de limbaj comun, un mod prin care țările spun: „suntem parte din aceeași comunitate”.

Și totuși, așa cum era de așteptat, fiecare astfel de pas vine cu o doză de nostalgie, pentru că orice început înseamnă și un final, iar leva, pentru mulți bulgari, nu era doar o monedă, ci o amintire, o obișnuință, o parte din identitate. Poate că adevărata schimbare nu este în portofel, ci în mentalitate, în felul în care oamenii se raportează la viitor, în încrederea că lucrurile pot merge înainte, chiar dacă nu întotdeauna exact cum ne-am imaginat. Bulgaria a făcut acest pas. Unul mare, curajos și, pentru unii, incomod, dar real. Iar noi? Noi privim de aproape. Pentru că, într-un fel sau altul, drumul lor prezent spune ceva și despre viitorul nostru.

Pasionată de artă în toate formele ei, Alexandra Marinescu este master al Facultății de Științe Politice, Litere și Comunicare, Universitatea Valahia din Târgoviște.