Președinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a declarat, miercuri, că autoritatea monetară va acționa dacă inflația din zona euro crește semnificativ și se abate considerabil de la obiectivul pe termen mediu de 2% ca o consecință a războiului împotriva Iranului.

La conferința „BCE și observatorii săi”, Lagarde a adăugat că „șocurile de ofertă mici, punctuale și de scurtă durată pot fi analizate”.

„Dar, pe măsură ce abaterile preconizate de la ținta noastră de inflație devin mai mari și mai persistente, argumentele pentru acțiune devin mai puternice”, a subliniat Lagarde.

BCE trebuie să evalueze „natura, amploarea și persistența impactului înainte de a lua decizii de politică monetară”, a declarat președintele său.

Politica monetară nu poate reduce prețurile la energie, dar trebuie să identificăm momentul în care riscurile creșterii costurilor energiei se transformă într-o inflație generalizată prin efecte indirecte sau de runda a doua datorate creșterilor salariale și a anticipațiilor inflaționiste.

Lagarde a declarat că BCE „trebuie să acorde o atenție deosebită semnelor de avertizare timpurie care arată că impactul este integrat în dinamica inflației mai amplă”.

Răspunsul va depinde de „intensitatea și durata impactului și de modul în care se răspândește acesta”, potrivit președintelui BCE.

Lagarde a adăugat că, dacă inflația deviază semnificativ de la țintă în mod susținut, acțiunile de politică monetară trebuie să fie ferme pentru a preveni consolidarea acestei creșteri a inflației.

Președintele BCE a considerat că punctul de plecare în această criză este bun, întrucât ratele dobânzilor sunt la 2%, un nivel neutru care nici nu încurajează, nici nu împiedică creșterea economică, iar inflația se află la țintă de aproximativ un an.

În plus, așteptările inflaționiste pe termen lung sunt bine ancorate.

Noile informații vor oferi BCE mai multă claritate cu privire la modul în care evoluează conflictul și la modul în care răspunde economia, potrivit președintelui său.

În zona euro, inflația a crescut la 8,4% în 2022, în urma invaziei Ucrainei de către Rusia, față de 2,6% în 2021.

BCE prevede acum mai multe scenarii economice în funcție de cât de mult vor crește prețurile la energie și de durata războiului din Iran și a violențelor din Orientul Mijlociu, a explicat Lagarde.

În proiecțiile sale de bază, banca anticipează prețuri ale petrolului de aproximativ 90 de dolari pe baril și prețuri ale gazelor de 50 de euro pe MWh în al doilea trimestru al anului 2026, prețuri care vor scădea ulterior.

Dar are în vedere și posibilitatea unei situații adverse dacă prețurile petrolului și gazelor ajung la un maxim de 119 dolari pe baril, respectiv 87 de euro pe MWh, în al doilea trimestru al anului 2026.

Scenariul sever prevede prețuri ale petrolului de 145 de dolari pe baril și prețuri ale gazelor de 106 euro pe MWh în al doilea trimestru al anului 2026, urmând ca acestea să scadă apoi într-un ritm mult mai lent și să rămână foarte ridicate.

Inflația ar fi mai mare, iar creșterea mai mică în scenarii adverse și severe.

Inflația în 2026 va fi de 2,6% conform scenariului de bază, 3,5% conform scenariului advers și 4,4% conform scenariului sever.

În primele două scenarii, inflația revine la 2% în 2027, dar în cel sever aceasta crește vertiginos la 4,8%.

Editor : IFA