Pe măsură ce tot mai multe cadre didactice din județul Dâmbovița intră în contact direct cu modele educaționale europene, prin programe de mobilitate, comparațiile nu întârzie să apară. Și asta nu neapărat la nivel de infrastructură, unde școlile din județ recuperează vizibil, ci mai ales în modul în care este construit procesul de învățare.

Directorul Casei Corpului Didactic Dâmbovița, Monica Ilie, a participat recent, alături de profesori de la Școala Gimnazială „Vasile Cîrlova” din Târgoviște, la o mobilitate Erasmus+ într-o școală din Varșovia. Experiența a confirmat, pe de o parte, că investițiile din ultimii ani au redus diferențele dintre școli, dar, pe de altă parte, a evidențiat un decalaj important în filosofia educațională.

„Am descoperit o școală mare, cu aproximativ 1200 de elevi, foarte bine organizată și dotată… am avut un sentiment de mândrie — școlile din județul Dâmbovița nu sunt cu nimic mai prejos. Investițiile din ultimii ani se văd, iar condițiile oferite elevilor noștri sunt, în cele mai multe cazuri, la nivel european. Și totuși… diferența reală nu stă în clădiri. Ci în felul în care este gândită educația.”

Potrivit dascălului dâmbovițean, ceea ce face diferența este echilibrul dintre informație, aplicabilitate și confortul elevilor în procesul de învățare.

„Ce m-a impresionat cel mai mult au fost elevii: relaxați, siguri pe ei, implicați. Nu păreau copleșiți, nu păreau «în cursă» permanentă. Lucrează frecvent în echipe, discută, analizează, își exprimă ideile cu ușurință. Nu sunt sufocați de informație… Accentul nu cade pe cantitate, ci pe înțelegere, pe aplicabilitate și pe dezvoltarea unor competențe reale.”

Un alt element remarcat a fost adaptarea rapidă la noile tehnologii, inclusiv integrarea inteligenței artificiale în procesul educațional, încă de la vârste mici, într-un mod ghidat.
În paralel, Monica Ilie a făcut o radiografie sinceră a sistemului românesc, subliniind că elevii sunt bine pregătiți, dar adesea suprasolicitați.

„Elevi buni, muncitori, dar adesea suprasolicitați. Programe încărcate, teme numeroase… Învățăm mult, dar uneori uităm să-i pregătim pentru viață: pentru a gândi critic, pentru a colabora, pentru a se adapta.”

Mesajul final nu este unul critic, ci orientat spre soluții și echilibru, în condițiile în care baza există deja.

„Avem baze solide, avem profesori dedicați și elevi capabili… Poate că următorul pas este să regândim echilibrul: mai puțină presiune, mai mult sens; mai puțină memorare, mai multă aplicare; mai puțină cantitate, mai multă calitate.”

Experiența devine astfel un punct de plecare pentru o întrebare esențială: nu dacă putem ajunge la un sistem educațional modern, ci cât de repede alegem să facem pasul în această direcție.

AUTOR: F.S.