Într-o perioadă în care fiecare drum la supermarket pare mai scump decât precedentul, vestea că guvernul a decis să prelungească plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază cu încă trei luni poate părea, la prima vedere, o veste bună. Dar cât de mult ne ajută, de fapt, această măsură și ce se ascunde în spatele ei?
Recent, coaliția de guvernare a decis ca această plafonare să rămână în vigoare până la 30 iunie 2026, în încercarea de a limita creșterile de prețuri și de a proteja consumatorii, în special pe cei cu venituri mici și medii. Pe scurt, statul limitează adaosul comercial pe care îl pot aplica comercianții pentru anumite produse de bază. Nu vorbim despre toate alimentele, ci despre o listă clară: pâine, lapte, ouă, carne, ulei, zahăr, legume sau fructe, adică exact produsele pe care le regăsim zilnic în coșul de cumpărături. Măsura nu este nouă. A fost introdusă inițial în 2023, ca soluție temporară pentru combaterea inflației, dar a fost prelungită de mai multe ori până în prezent. A devenit, practic, o intervenție constantă a statului într-o piață care, teoretic, ar trebui să funcționeze liber. De ce a fost prelungită acum? Motivul oficial este destul de clar: există riscul unor scumpiri bruște la alimente, iar aceste scumpiri ar afecta puternic populația. Autoritățile vor să evite un dezechilibru între cerere și ofertă și să țină sub control inflația alimentară.
În contextul actual, marcat de scumpirea combustibilului, costuri mai mari de producție și transport, presiunea asupra prețurilor este deja ridicată. Fără această plafonare, este foarte posibil ca multe produse de bază să devină și mai greu accesibile. Din experiența mea (și probabil și a ta), efectele sunt mixte. Da, unele produse par mai stabile ca preț. Nu mai vedem creșteri bruște de la o zi la alta la alimente esențiale. Dar, în același timp, coșul total de cumpărături nu este neapărat mai ieftin. De ce? Pentru că plafonarea nu se aplică tuturor produselor. În multe cazuri, comercianții pot compensa prin creșterea prețurilor la alte produse sau prin reducerea promoțiilor. Este genul de măsură care te ajută „pe bucăți”, dar nu rezolvă problema de fond.
Nu toată lumea este încântată de această decizie. Unii economiști susțin că intervențiile de acest tip pot distorsiona piața și pot crea efecte secundare pe termen lung, cum ar fi descurajarea producătorilor, presiune pe comercianți, reducerea diversității produselor disponibile. Chiar și oficiali guvernamentali au recunoscut, în trecut, că plafonarea nu este o soluție sustenabilă pe termen lung, ci mai degrabă una de criză. Realitatea este că această măsură funcționează mai degrabă ca un „plasture”. Ajută pe termen scurt, mai ales pentru categoriile vulnerabile, dar nu tratează cauza principală: dezechilibrele economice, dependența de importuri și creșterea costurilor de producție. Pe termen lung, soluțiile ar trebui să fie altele, iar aici vorbim despre investiții în producția locală, sprijin pentru fermieri și lanțuri de distribuție mai eficiente. Prelungirea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază este, fără îndoială, o măsură necesară în contextul actual. Oferă o anumită stabilitate și previzibilitate într-o perioadă economică incertă. Totuși, ea nu este o soluție miraculoasă.
Pasionată de artă în toate formele ei, Alexandra Marinescu este master al Facultății de Științe Politice, Litere și Comunicare, Universitatea Valahia din Târgoviște.
