Grupul parlamentar S.O.S. România anunță că a depus către Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului o propunere de suspendare din funcție a președintelui României, Nicușor Dan. Demersul este semnat, în numele inițiatorilor, de deputata Simona-Elena Macovei Ilie, liderul grupului parlamentar S.O.S. România, și este fundamentat pe articolul 95 alineatul 1 din Constituție, care reglementează suspendarea președintelui pentru „fapte grave” prin care ar fi încălcat Legea fundamentală.

„Potrivit documentului înaintat, inițiatorii susțin existența unui cumul de acțiuni și omisiuni instituționale care, în opinia acestora, afectează echilibrul constituțional dintre puterile statului, independența autorității judecătorești, controlul democratic asupra serviciilor de informații, procedurile constituționale de formare a Guvernului și buna funcționare a autorităților publice”, se arată în comunicatul publicat de Diana Șoșoacă, președinta S.O.S.

Conform Articolului 95 din Constituţia României, preşedintele poate fi suspendat pentru fapte grave care încalcă Constituţia.

Art. 95 – Suspendarea din funcţie

(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.

(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.

Printre aspectele invocate de semnatari se regăsesc:

– presupuse ingerinţe instituţionale în activitatea autorităţii judecătoreşti şi a Consiliului Superior al Magistraturii;

– declaraţii publice considerate de iniţiatori drept forme de presiune asupra Curţii Constituţionale în cauze aflate pe rol;

– neînaintarea către Parlament a propunerilor privind numirea conducerii civile a serviciilor de informaţii;

– susţinerea extinderii atribuţiilor serviciilor de informaţii în domenii cu impact judiciar şi fiscal;

– presupusa influenţare a procesului constituţional de formare a Guvernului prin criterii politice sau ideologice;

– implicarea directă în negocieri privind politicile guvernamentale;

– gestionarea unor teme sensibile privind procesul electoral şi securitatea naţională într-un cadru considerat insuficient transparent.

Conform procedurii constituţionale, propunerea urmează să fie comunicată Preşedintelui României şi transmisă Curţii Constituţionale pentru emiterea avizului consultativ, după care va fi supusă dezbaterii şi votului Parlamentului în şedinţă comună.

Editor: IFA