Banca Națională a României (BNR) a decis luni, 10 august, să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, în contextul în care inflația anuală a coborât în iunie la 10,42%. Banca centrală anticipează o scădere substanțială a inflației în trimestrul al treilea, însă a avertizat că evoluția prețurilor la energie și alimente, seceta severă și conflictul din Orientul Mijlociu continuă să genereze riscuri.

BNR a păstrat, de asemenea, dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și dobânda pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an.

Banca centrală a decis totodată menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Menținerea dobânzii la 6,5% ar indica faptul că BNR preferă, cel puțin pentru moment, să păstreze o politică monetară restrictivă pentru a limita presiunile inflaționiste. O reducere a dobânzii ar putea stimula creditarea și consumul, dar ar putea pune presiune suplimentară asupra prețurilor.

Pe de altă parte, o dobândă ridicată înseamnă credite mai scumpe pentru populație și companii și poate tempera investițiile și consumul. În același timp, dobânzile mai mari pot susține economisirea, prin randamente mai atractive pentru depozitele bancare.

Decizia a fost luată după ce rata anuală a inflației a coborât la 10,42% în iunie, de la 10,85% în mai. Potrivit BNR, scăderea s-a datorat aproape integral ieftinirii legumelor și fructelor și combustibililor, pe fondul unei oferte locale mai mari și al corecției cotației petrolului. Efectul a fost însă parțial contrabalansat de scumpirea gazelor naturale și a energiei electrice.

Privită pe întreg trimestrul al doilea, evoluția a fost însă diferită: inflația anuală a crescut de la 9,87% în martie la 10,42% în iunie. BNR indică drept cauze evoluțiile de pe segmentele energie, combustibili și prețuri administrate, precum și majorarea considerabilă a chiriilor pentru locuințele de stat.

Inflația CORE2 ajustat, indicator care urmărește evoluția prețurilor după eliminarea unor componente cu volatilitate ridicată, și-a întrerupt tendința lent descendentă de la începutul anului și a ajuns la 8,3% în iunie, de la 8,2% în martie. BNR pune evoluția inclusiv pe seama efectelor indirecte ale scumpirii combustibililor, creșterii cursului leu/euro, prețurilor unor importuri și nivelului ridicat al anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt.

Editor: IFA