În plin proces de organizare a concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct în unitățile de învățământ din județ, dezbaterea privind criteriile care ar trebui să stea la baza conducerii școlilor revine în prim-plan. Fost inspector școlar și fost director al unor unități de învățământ de prestigiu din Târgoviște, Gabriela Istrate – apreciată de-a lungul carierei pentru activitatea managerială și didactică – susține că, în Dâmbovița, continuitatea în funcție a fost construită, în multe cazuri, pe competență și rezultate, nu pe criterii politice.

Potrivit Gabrielei Istrate, percepția potrivit căreia directorii sunt numiți exclusiv pe criterii politice nu reflectă situația din județul Dâmbovița.

„Deși percepția generală este aceea că directorii de școli sunt numiți pe criterii politice, realitatea este diferită, cel puțin în județul Dâmbovița. Inspectoratul Școlar Județean a numit prin detașare în interesul învățământului, începând cu 1 septembrie 2026 și până la organizarea concursului, 172 de directori și directori adjuncți, în mare măsură aceeași directori cu care și eu am colaborat în urmă cu 10 ani”, afirmă aceasta.

Fostul inspector școlar spune că mulți dintre acești manageri și-au demonstrat în timp valoarea prin rezultatele obținute și prin modul în care au administrat instituțiile pe care le conduc.

„Sunt directori cu rezultate foarte bune, dovedite în timp, apreciați de comunitatea școlară, adevărați manageri care își respectă profesorii și elevii, gestionează corect banii și dezvoltă școala an de an”, susține Gabriela Istrate.

În opinia sa, schimbarea frecventă a conducerii unei școli nu este benefică atunci când managerul își dovedește competența. Din contră, continuitatea poate reprezenta un avantaj important pentru dezvoltarea instituției.

„Întotdeauna am pledat pentru continuitate în aceste funcții, deoarece un director care rămâne 10–20 de ani și este competent poate aduce avantaje importante prin elaborarea unor strategii de dezvoltare pe termen lung, folosirea experienței administrative pentru buna funcționare a instituției, crearea unui mediu stabil și predictibil și dezvoltarea unei culturi organizaționale puternice”, explică Gabriela Istrate.

Totodată, fostul inspector școlar subliniază că depolitizarea sistemului nu este suficientă dacă nu este însoțită de o evaluare obiectivă a managementului.

„Depolitizarea nu înseamnă automat profesionalizare. Faptul că un director nu este numit politic este un mare câștig, dar trebuie să existe un mecanism prin care să demonstrăm că este competent”, spune Gabriela Istrate.

În acest sens, ea consideră că activitatea directorilor ar trebui analizată pe baza unor criterii clare, precum rezultatele școlii, calitatea managementului, climatul din colectivul profesoral, progresul elevilor, transparența financiară, proiectele de dezvoltare, capacitatea de a atrage și păstra profesori valoroși, respectarea legislației, feedback-ul profesorilor, părinților și elevilor, precum și adaptarea la schimbările din sistemul educațional.

Concluzia cadrului didactic este că stabilitatea în conducerea unei unități de învățământ trebuie să fie susținută de performanță, nu de inerție.

„Este mult mai bine să avem un director competent care rămâne 10–15 ani decât unul schimbat la fiecare schimbare politică. Dar continuitatea în funcție trebuie să fie posibilă numai dacă performanța este demonstrată permanent, nu dacă funcția devine un privilegiu personal.

De fapt, cred că întrebarea cea mai importantă nu este «De ce este director de 10 ani?», ci «Ce a făcut școala în acești 10 ani și cum poate fi demonstrată calitatea managementului său?»”, concluzionează Gabriela Istrate.

AUTOR: F.S.