Academia Română atrage atenția asupra creșterii numărului de articole științifice provenite din România și publicate în reviste ale căror practici editoriale ridică semne de întrebare privind calitatea procesului de evaluare.
Instituția propune reducerea importanței indicatorilor scientometrici în evaluarea cercetătorilor și trecerea la o analiză bazată în primul rând pe valoarea, impactul și relevanța rezultatelor științifice.
Poziția a fost formulată în urma Adunării Generale a Academiei Române din 17 septembrie 2026, în cadrul căreia au fost analizate principiile care ar trebui să stea la baza evaluării cercetătorilor, a institutelor și a proiectelor de cercetare.
Academia semnalează practicile unor reviste al căror model economic se bazează pe taxele plătite de autori, iar veniturile editorilor depind direct de numărul articolelor acceptate. Instituția precizează că aceste publicații pot fi recunoscute prin asocierea mai multor caracteristici: publicarea excesivă a unor numere speciale, coordonate de editori invitați cu experiență și vizibilitate internațională reduse, procesarea editorială neobișnuit de rapidă, rata scăzută de respingere și numărul exagerat de autocitări sau de citări între revistele aceleiași edituri.
O altă practică semnalată este trimiterea agresivă de solicitări prin e-mail pentru atragerea manuscriselor, inclusiv către cercetători ale căror domenii de activitate nu corespund profilului publicațiilor respective.
Potrivit Academiei Române, asemenea practici sunt specifice revistelor prădătoare și așa-numitelor fabrici de articole, care urmăresc obținerea profitului prin publicarea rapidă și insuficient selectivă a unui volum mare de lucrări. Procesul riguros de evaluare de către specialiști este astfel înlocuit cu unul superficial, care nu garantează identificarea și promovarea rezultatelor științifice valoroase.
Academia consideră nejustificată folosirea unei părți importante din bugetele institutelor și universităților pentru plata taxelor de publicare, în condițiile în care fondurile destinate cercetării sunt deja insuficiente.
Cercetătorii, în special cei aflați la începutul carierei, sunt îndemnați să aleagă reviste științifice consacrate, care aplică un proces autentic de evaluare, și să evite publicațiile care oferă o acceptare rapidă, dar doar mimează exigențele editoriale. Academia avertizează că nici indicatorii scientometrici ridicați nu garantează automat calitatea unei reviste, dacă aceștia sunt obținuți prin strategii editoriale discutabile.
Instituția subliniază că publicarea cu acces deschis nu presupune în mod obligatoriu plata unei taxe. Cercetătorii pot utiliza arhive deschise, precum arXiv sau arhivele instituționale, pot alege reviste de calitate care nu percep taxe autorilor ori pot opta pentru publicarea în regim Open Access după acceptarea lucrării în urma unui proces riguros de evaluare.
Universitățile și institutele de cercetare sunt îndemnate să susțină cercetarea care contribuie la progresul cunoașterii și ale cărei rezultate sunt publicate în reviste cu bună reputație. Academia respinge evaluarea bazată pe supraproducția de articole fără relevanță și solicită îndrumătorilor de doctorat să le explice tinerilor cercetători efectele negative ale revistelor prădătoare. Totodată, recomandă ca tezele de doctorat să nu fie elaborate pe baza unor publicații apărute în astfel de reviste.
Comunicatul atrage atenția și asupra proliferării congreselor și conferințelor internaționale prădătoare, despre care Academia Română afirmă că pot contribui la prezentarea denaturată a activității profesionale în CV-urile cercetătorilor.
Întrucât factorul de impact, scorul de influență și indicele Hirsch pot fi afectați de practicile editoriale discutabile, Academia propune diminuarea ponderii acestor indicatori în evaluarea cercetătorilor, a proiectelor și a instituțiilor de cercetare.
Alternativa recomandată este o evaluare calitativă, realizată în acord cu principiile Acordului european privind reforma evaluării cercetării – CoARA, adoptat în 2022. Analiza ar trebui să urmărească valoarea, impactul, relevanța și caracterul original al publicațiilor, brevetelor și patentelor. În cazul citărilor, Academia consideră că trebuie analizat nu numai numărul acestora, ci și cine citează o lucrare, în ce context și în ce publicație.
Poziția a fost prezentată de Biroul Prezidiului Academiei Române într-un comunicat publicat la 21 septembrie 2026.
Editor: IFA
