2. PETER HEGEMANN, Universitatea Humboldt din Berlin, Germania Universitatea GEORG NAGEL din Würzburg, Germania
„pentru descoperirile lor privind canalele ionice controlate de lumină și optogenetica”.
Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2026 este acordat pentru optogenetică, o metodă care permite demonstrarea modului în care celulele nervoase modelează amintirile, sentimentele și comportamentele din creierul viu. Peter Hegemann și Georg Nagel au descoperit o proteină remarcabilă, canalrodopsina, într-o algă unicelulară.
Karl Deisseroth a transformat proteina într-un comutator controlat de lumină pentru celulele nervoase. Laureații au pus bazele unei noi ere în neuroștiințe.
Modul în care creierul guvernează sentimentele, comportamentele și funcțiile corpului a fost mult timp un mister. În secolul al XX-lea, cercetătorii au început să investigheze ce zone ale creierului afectează ce funcții, dar metodele utilizate au însemnat că nu au putut demonstra relații cauzale. Imaginea pe care au dezvoltat-o despre creier era ca o hartă schițată, plină de semne de întrebare și necunoscute. Acum, toate acestea se schimbă.
„Optogenetica oferă oportunități de cartografiere a creierului într-un mod la care odinioară doar puteam visa”, spune Per Svenningsson, președintele Comitetului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină.
Totul a început din curiozitatea lui Peter Hegemann. El se întreba cum Chlamydomonas , o algă unicelulară, este capabilă să înoate spre o sursă de lumină. La începutul anilor 2000, el și Georg Nagel au descoperit canalrodopsina, o proteină algală cu proprietăți unice, care se găsește la suprafața celulei. Când este iluminată de lumină albastră, se deschide un canal prin proteină. Ionii încărcați curg apoi în celulă, creând un impuls electric. Ei au descoperit că, indiferent de celula în care au plasat proteina, acele celule deveneau sensibile la lumină.
Karl Deisseroth a introdus gena pentru canalul de rodopsină în celulele nervoase de la șobolani. Prin iluminarea celulelor cu lumină albastră, a reușit să declanșeze un semnal nervos. A publicat această descoperire în 2005. Doi ani mai târziu, a reușit să facă acest comutator controlat de lumină pentru celulele nervoase să funcționeze în creierul șoarecilor vii.
Această metodă de control al semnalelor nervoase cu ajutorul luminii se numește acum optogenetică și a câștigat rapid un impact global. Folosind optogenetica, cercetătorii au reușit să dezvăluie circuite neuronale care guvernează amintiri, sentimente și comportamente specifice relevante pentru tulburările neurologice și psihiatrice. În medicina clinică, cercetătorii utilizează metoda în încercarea de a restabili vederea la persoanele cu deficiențe de vedere.
Optogenetica a modificat fundamental înțelegerea noastră asupra creierului. Fiecare zi aduce noi descoperiri, care ajută la rezolvarea unuia dintre marile mistere ale omenirii: cum funcționează creierul nostru incredibil.
Editor: IFA
