You are currently viewing Sănătatea mintală la locul de muncă, în atenția ITM Dâmbovița. Riscurile care nu se văd, dar pot avea consecințe serioase

Sănătatea mintală la locul de muncă, în atenția ITM Dâmbovița. Riscurile care nu se văd, dar pot avea consecințe serioase

COMUNICAT DE PRESĂ ITM DÂMBOVIȚA

Stresul prelungit, suprasolicitarea, presiunea termenelor sau imposibilitatea de a te deconecta de la responsabilitățile profesionale sunt riscuri care pot afecta sănătatea angajaților, chiar dacă nu sunt la fel de vizibile precum cele fizice. Importanța identificării și prevenirii acestora a fost tema centrală a simpozionului organizat vineri, 30 octombrie 2026, de Inspectoratul Teritorial de Muncă Dâmbovița, pentru a marca Săptămâna Europeană de Securitate și Sănătate în Muncă.

Evenimentul a reunit reprezentanți ai serviciilor externe de prevenire și protecție, precum și lucrători desemnați și responsabili cu activitățile de securitate și sănătate în muncă din cadrul societăților dâmbovițene. Discuțiile s-au desfășurat sub tema „Împreună pentru sănătatea mintală la locul de muncă”, propusă pentru campania europeană 2026–2028.

Necesitatea unei asemenea abordări este susținută și de datele europene: 45% dintre lucrătorii din Uniunea Europeană declară că se confruntă cu riscuri pentru sănătatea mintală la serviciu, iar 29% raportează stres, anxietate sau depresie provocate ori agravate de activitatea profesională.

În cadrul simpozionului au fost prezentate două lucrări realizate în colaborare cu ITM Dâmbovița și susținute de un reprezentant al unui serviciu extern de prevenire și protecție.

Prima prezentare a analizat riscurile psihosociale și epuizarea profesională (burnout), pe baza surselor științifice și normative. Discuțiile au evidențiat importanța evaluării acestor riscuri, dar și necesitatea unor măsuri concrete, adaptate condițiilor reale de muncă.

Cea de-a doua lucrare a adus în atenție situația dispecerilor din transportul rutier de mărfuri, o profesie în care presiunea timpului, volumul mare de activitate, monitorizarea digitală continuă și solicitările din afara programului pot genera un nivel ridicat de stres. Studiul a evidențiat că efectele nu se limitează la oboseală sau epuizare profesională. Într-o activitate în care deciziile trebuie luate rapid, iar erorile pot avea consecințe asupra siguranței rutiere, gestionarea acestor riscuri devine esențială.

Mesajul central al întâlnirii a fost acela că protejarea sănătății angajaților nu înseamnă doar prevenirea accidentelor și a îmbolnăvirilor profesionale asociate riscurilor fizice, ci și identificarea factorilor organizaționali care pot afecta echilibrul psihic al lucrătorilor.

Agenda simpozionului a inclus și aspecte practice privind cercetarea evenimentelor produse la locul de muncă, respectarea termenelor legale de întocmire și transmitere a dosarelor de cercetare, precum și noile reglementări referitoare la accesul cetățenilor din afara Uniunii Europene pe piața muncii din România.