Țările membre ale Uniunii Europene sunt, în cea mai mare parte, încă dependente de gazele şi petrolul din Rusia pentru aprovizionarea lor cu energie, iar importul acestor resurse nu poate fi tăiat pur şi simplu într-un termen scurt, a declarat luni premierul olandez Mark Rutte, în condițiile în care liderii UE ar putea discuta despre acest subiect la summitul pe care îl au în această săptămână cu președintele Joe Biden.

Surse diplomatice au declarat pentru Reuters că ţările baltice susţin un embargo pentru petrolul rusesc ca următor pas logic al sancțiunilor, în timp ce Germania, de pildă, consideră că nu trebuie luate măsuri pripite, având în vedere preţul şi aşa ridicat al energiei în Europa.

„Prea multe rafinării din estul şi vestul Europei încă sunt complet dependente de petrolul rusesc, iar la gaze situaţia este chiar mai rea”, le-a spus jurnaliştilor Mark Rutte, după o întâlnire cu preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, la Vilnius, scrie Agerpres.

„Trebuie să reducem această dependenţă. Trebuie să o facem cât mai rapid posibil, dar nu o putem face mâine”, a explicat premierul olandez.

Autorităţile de la Moscova au avertizat că eventualele sancţiuni UE care să vizeze petrolul rusesc ar putea determina Rusia să închidă marile conducte de gaze ce alimentează Europa.

UE depinde de Rusia în proporție de circa 40% din necesarul său de gaze naturale, iar Germania, prima economie a Europei, este cea mai dependentă de gazele ruseşti. În plus, Germania este şi cel mai mare cumpărător de petrol rusesc din UE.

Pe de altă parte, Bulgaria, ţară care depinde aproape în totalitate de livrările de gaze ruseşti, a anunţat că ar putea să renunţe la petrolul rusesc. Singura rafinărie de petrol din Bulgaria este deţinută de grupul rus Lukoil şi furnizează aproximativ 60% din combustibilii utilizaţi în ţara vecină.

Editor: Adrian G.