Despre copilăria mea v-am povestit cu fiecare ocazie. Am omis greutățile nu din rușine sau din dorința de a transmite numai emoție pozitivă, ci pentru că în timp am estompat amintirile mai puțin plăcute și am făcut din perioada aceea una dintre cele mai sincere și mai curate, mai fericite și mai împlinite perioade din viața mea. Nu știam atunci că peste ani voi tânji după mâncarea mamei, după sfaturile tatei, așa că n-am apreciat îndeajuns de tare iubirea și binecuvântarea cu care m-au crescut ai mei: părinții, bunicii.

M-am trezit matură și viața nu m-a întrebat cât de pregătită sunt pentru ea, pur și simplu m-a crescut și m-a făcut să înțeleg că nu este în regulă să trăiesc în trecut, însă tot ea mi-a arătat că din când în când, este ok să mă reîntorc la locul meu sigur, în brațele mamei și pe genunchii tatei, în copilărie.

Citeam acum câteva zile că atunci când sufletul casei dispare, casa moare. M-a mișca atât de tare această convingere, încât am reflectat asupra ei nopți la rând. Am realizat că plecarea mamei m-a făcut să-mi modelez viața astfel încât să păstrez sufletul casei viu. Am făcut curățenie, am spălat hainele, am șters praful, am gătit și am așezat flori în glastră. Toate pentru ea.

Sfintele Paști aduce cu el lumină și binecuvântare, mă întoarce într-o casă a copilăriei și îmi aduce în suflet o bucurie sinceră și curată pe care n-aș da-o la schimb pentru nimic în lume. Îmi aduc aminte cu nostalgie cât de tare mă afecta această perioadă atunci când eram mică și câtă emoție simțeam în drum spre slujba de Înviere, cum alegeam cele mai frumoase flori și cum îmi lustruiam pantofii de lac. Îmi aduc aminte de cozonacul plin de nucă al bunicii și de cum curăța bunicul ouăle roșii.

Nostalgia din perioada sărbătorilor are un iz diferit și ne demonstrează tuturor cât de mult ne-am schimbat, cât de multe am pierdut din vedere. Ne întoarce înapoi în timp și ne așează în suflet credința că lucrurile vor fi bine, așa cum au fost cândva sau așa cum n-au fost, de fapt, niciodată.

Pasionată de artă în toate formele ei, Alexandra Marinescu este master al Facultății de Științe Politice, Litere și Comunicare, Universitatea Valahia din Târgoviște.