Neputincioasă, UE caută soluții, pentru a evita e eventuală foamete din cauza blocadei rusești a porturilor de la Marea Neagră și a sancțiunilor asupra Moscovei. Publicația spaniolă La Razon face o amplă analiză privind criza alimentelor, preluată de Rador, care pornește de la faptul că, înainte de conflictul din vecinătatea țării noastre, Rusia și Ucraina exportau 12% din cerealele vândute în lume.
Înainte de război, uleiul de floarea soarelui ucrainean reprezenta 49,6% la sută din volumul comerțului global. Porumbul reprezenta 15,3%, orzul, 12,6% și grâul, 10%. De asemenea, nu trebuie subestimate nici culturile rusești: procentul de grâu a fost de 24,1%; ulei de floarea soarelui, 23,1%; floarea soarelui, 19,6% și orz 14,2%. În plus, Moscova este, de asemenea, un exportator cheie de îngrășăminte, dar a încetat să le comercializeze ca răspuns la sancțiunile impuse de SUA și UE. Rezultatul a fost o scumpire fără prcedent a acestora, resimțită din plin de agricultori.
Astfel, cerealele au devenit o armă puternică de război pentru Vladimir Putin. Blocada porturilor de la Marea Neagră împiedică mișcarea cerealelor recoltate în Ucraina, stârnind temeri de foamete în cele mai vulnerabile părți ale planetei.
ONU estimează că 1,4 miliarde de oameni ar putea fi afectați de penuria de grâu și alte cereale în zone vulnerabile precum Orientul Mijlociu și Africa.
Pentru a atenua situația, Executivul comunitar a propus implementarea unor coridoare de transport feroviar, fluvial și rutier, care presupun rute alternative către porturile Mării Negre. Dar experții consideră că vorbim mai degrabă de intenții bune, decât de soluții viabile. Un ac într-un car cu fân.
În cadrul propunerilor care vizează coridoarele europene, capitalele au luat în considerare şi posibilitatea trimiterii unei misiuni navale care să faciliteze deblocarea porturilor şi să servească drept escortă cargourilor ucrainene care încearcă să plece din Marea Neagră. Deși negocierile dintre Bruxelles și ONU continuă, nu au fost încă anunțate măsuri concrete. Summitul NATO de la Madrid a abordat şi această problemă, dar fără a produce rezultate tangibile.
AUTOR: F.S.
