Temperaturile care au depăşit 30 de grade Celsius în luna octombrie în Spania au constituit un prilej de bucurie pentru turişti, dar au provocat îngrijorare în rândul ecologiştilor, se arată într-o analiză realizată de AFP pentru European Data News Hub (EDNH).

Mercurul a depăşit cu mult valorile normale în regiuni vaste ale Europei, din Spania până în zonele nordice, în Suedia.

După o vară marcată de valuri repetate de caniculă în mare parte a continentului, Europa se confruntă cu temperaturi excepţionale chiar şi la început de noiembrie, un semn al accelerării schimbărilor climatice.

,,Putem spune că luna octombrie este cea mai călduroasă din Spania după 1961„, când au început să fie înregistrate date, a declarat Ruben del Campo de la serviciul spaniol de meteorologie Aemet.

Franţa a cunoscut, ca şi Spania, o lună octombrie mai fierbinte decât în mod obişnuit, cu temperaturi de 30 de grade. Între timp, Austria a avut parte de cea mai călduroasă lună octombrie din istorie, a anunţat luni serviciul de meteorologie din această ţară.

Suedia s-a confruntat de asemenea cu vreme caniculară, înregistrând la 28 octombrie o temperatură record de 19,5 grade în oraşul sudic Kristianstad.

„Aceasta este cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată în Suedia într-o perioadă atât de târzie din an”, a declarat pentru AFP Erik Hojgard-Olsen, meteorolog la Institutul Suedez de Meteorologie şi Hidrologie (SMHI).

În Belgia, capitala Bruxelles a înregistrat o maximă de 24 de grade Celsius, cu 10 grade mai mult comparativ cu valoarea normală pentru sfârşitul lunii octombrie.

Biroul de Meteorologie al Marii Britanii a remarcat la 26 octombrie că londonezii au avut parte de o temperatură de 20,5 grade Celsius, „mai apropiată de ceea ce am avea în mod normal la sfârşitul lunii august decât la sfârşitul lunii octombrie”.

Un front de aer cald dinspre sud-vestul continentului s-a făcut resimţit şi în Germania, care s-a bucurat de temperaturi mai degrabă de vară decât de început de noiembrie.

Efectele acestei încălziri se văd deja, cu secete, incendii de pădure şi dezgheţuri care au loc pe întregul continent. Raportul „Starea climei în Europa”, avertizează că, pe măsură ce tendinţa de încălzire continuă, căldurile excepţionale, incendiile de vegetaţie, inundaţiile şi alte efecte ale dereglărilor climatice vor afecta societatea, economiile şi ecosistemele.

Din 1991 până în 2021, temperaturile din Europa au crescut cu o rată medie de aproximativ 0,5C pe deceniu. Acest lucru a avut rezultate fizice: gheţarii alpini au pierdut 30 de metri din grosimea gheţii între 1997 şi 2021, în timp ce stratul de gheaţă a Groenlandei s-a topit, de asemenea, contribuind la creşterea nivelului mării.

Există o serie de motive pentru care Europa s-a încălzit mai repede decât alte părţi ale lumii. Are un procent ridicat de uscat, care se încălzeşte mai repede decât marea. Arctica şi, în general, latitudinile nordice înalte sunt, de asemenea, regiunile care se încălzesc cel mai rapid la nivel global, iar o parte relativ mare din Europa se află în latitudinile nordice.

Sistemele de reacţie ar putea contribui, de asemenea, la această încălzire, cum ar fi slaba umiditate a solului, ceea ce înseamnă că temperaturile cresc mai repede. Europa este vulnerabilă şi la curenţii cu jet dublu.

Un studiu publicat în Nature Communications la începutul acestui an a constatat că Europa este un „punct fierbinte al valurilor de căldură”, în parte din cauza faptului că fluxurile cu jet dublu reprezintă aproximativ 35% din variabilitatea temperaturii.

Editor: I.F.A.