You are currently viewing Recensământul Populației și Locuințelor, runda 2021  –	date provizorii pentru județul Dâmbovița –

Recensământul Populației și Locuințelor, runda 2021 – date provizorii pentru județul Dâmbovița –

COMUNICAT DE PRESĂ

Rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021) arată o populație rezidentă a județului Dâmbovița de 479,4 mii persoane (479404persoane), în scădere cu 39,3 mii locuitori (-39341 persoane) față de recensământul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populației rezidente este de sex feminin (244,7 mii, reprezentând 51,0%) și trăiește în mediul rural (349,5 mii, reprezentând 72,9%).

Din punctul de vedere al mărimii populaţiei rezidente, judeţul Dâmbovița se situează pe locul 15 în ierarhia judeţelor.

Fenomenul de îmbătrânire a populației rezidente a României

Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populației rezidente pentru județul Dâmbovița crescând la 42,5 ani (față de 40,3 ani la RPL2011). Față de vârsta medie pe țară, vârsta medie a județului nostru este mai mare cu 0,1 ani (42,4 ani).  În ierarhizarea județelor după vârsta medie la RPL2021, județul Dâmbovița se plasează pe locul 22.

În cadrul Regiunii Sud Muntenia din care face parte și județul nostru, vârsta medie este de 43,6 ani, județul nostru poziționându-se pe locul  3.

Figura 1. Distribuția județelor din regiunea SUD-MUNTENIA după vârsta medie,

 rezultate provizorii RPL2021

Datele graficului în format xlsx

Indicele de îmbătrânire demografică (numărul persoanelor vârstnice de 65 ani şi peste care revine la 100 de persoane tinere, sub 15 ani) în județul Dâmbovița este 124,4 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, mai mare cu 3,2 decât media națională de 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere.

Fenomenul de îmbătrânire demografică este relevat și prin prisma raportului de dependență demografică care, pentru județul nostru are valoarea de 53,2 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte, mai mic decât indicele de îmbătrânire demografică la nivel național de 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte.

Structura pe localități a populației rezidente a județului Dâmbovița

În ultimii zece ani, între cele două recensăminte, majoritatea județelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori (39 din 42 de județe, inclusiv municipiul București). În aceeași categorie se încadrează și județul nostru.

Tabel 1. Localitățile cu cele mai mari creșteri și cele cu cele mai mari descreșteri ale populației rezidente la 1 decembrie 2021 din județul Dâmbovița față de recensământul din anul 2011,

 rezultate provizorii RPL2021

 

Municipii, orașe, comune RPL 2021

rezultate provizorii

RPL2011 creștere/ scădere 2021 față de 2011
persoane %
Cele mai mari creșteri
ULMI 5280 4359 921 21,1
CREVEDIA 8811 7750 1061 13,7
ANINOASA 6665 6344 321 5,1
TĂRTĂȘEȘTI 6158 5874 284 4,8
MĂNEȘTI 5361 5127 234 4,6
Cele mai mari scăderi
VIȘINEȘTI 1586 1974 -388 -19,7
RUNCU 3555 4327 -772 -17,8
MUNICIPIUL MORENI 15472 18687 -3215 -17,2
PUCHENI 1558 1861 -303 -16,3
FIENI 6378 7587 -1209 -15,9
MUNICIPIUL TÂRGOVIȘTE 66965 79610 -12645 -15,9

 

Datele tabelului în format xlsx

Referitor la municipii, orașe și comune, în cadrul județului Dâmbovița, localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte, sunt comuna CREVEDIA care a ajuns la o populație de 8811 persoane (cu 1061 persoane mai mult decât în 2011), comuna ULMI cu o populație rezidentă de 5280 persoane (cu 921 persoane mai mult decât în 2011) și comuna ANINOASA cu o populație rezidentă de 6665 persoane (cu 321 persoane mai mult decât în 2011).

Ierarhia se modifică dacă ne referim la creșteri în valori relative. Astfel, comuna ULMI a crescut cu 21,1% față de 2011 ajungând la o populație de 5280 locuitori, urmată de comuna CREVEDIA care a crescut cu 13,7% față de 2011 ajungând la o populație de 8811 locuitori.

Localitățile din județul nostru cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt comuna VIȘINEȘTI  (1586 locuitori, –19,7% față de populația din 2011) și comuna RUNCU (3555 locuitori, –17,8% față de populația din 2011).

Comuna cea mai mică din județ este comuna RÂU ALB cu numai 1466 locuitori (în scădere față de RPL2011 când s-au recenzat 1564 locuitori), situație întâlnită și la recensământul precedent.

Cea mai mare comună din județ este comuna DRAGOMIREȘTI cu 8835 locuitori, în scadere față de RPL2011 cu 32 persoane detronând comuna POTLOGI care la RPL 2011 a fost cea mai mare comună din județ cu 8981 locuitori.

Orașul RĂCARI este orașul cel mai mic din cadrul județului (6306 locuitori față de 6930 locuitori în 2011). Cel mai mare oraș din județ, conform rezultatelor provizorii ale RPL2021, este PUCIOASA cu 12953 locuitori.

Municipiul TÂRGOVIȘTE, reședință a județului în care locuim, are o populație rezidentă de 66965 persoane, mai mică decât în urmă cu zece ani cu 12645 persoane.

Între cele două recensăminte nicio localitate nu și-a păstrat exact dimensiunea.

Structura etnică și confesională a populației rezidente a României

La RPL2021, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcție de numărul total de persoane care și-au declarat etnia, limba maternă și respectiv religia și nu în funcție de numărul total al populației rezidente.

Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 439,1 mii persoane (din totalul celor 479,4 mii persoane care formează populația rezidentă a județului Dâmbovița). S-au declarat români 417,5 mii persoane (95,1%). Populația de etnie romă a fost de 19,0 mii persoane (4,3%) urmată de bulgari cu 1,5 mii persoane (0,3%) și de sârbi cu 0,5 mii persoane (0,1%).

Potrivit liberei declarații a celor 438,8 mii persoane care au declarat limba maternă, structura populației din județul Dâmbovița după limba maternă se prezintă astfel: pentru 98,9% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei, urmată de limba romani cu 0,7% și de cea bulgară cu 0,2%.

Structura confesională a fost declarată de 436,3 mii persoane din totalul populației rezidente a județului Dâmbovița și arată că 96,6% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă urmată de religia Penticostală (1,4%), de cea Adventistă de Ziua a Șaptea (0,6%) și de religia Creștină după Evanghelie cu 0,5%.

Structura populației rezidente pe stări civile

Din populația rezidentă a județului,  48,0% cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriți 113,9 mii bărbați și 116,0 mii femei. Nu au fost niciodată căsătorite 41,5% persoane din care  52,5% de sex masculin și 47,5% de sex feminin.

Figura 4. Structura populației din județul Dâmbovița după starea civilă, rezultate provizorii RPL2021:

Datele graficului în format xlsx

Persoanele văduve reprezintă 5,1% din totalul populației rezidente a județului, cu discrepanțe pe sexe: 15,4% de sex masculin și 84,6% de sex feminin.

Structura după nivelul de instruire absolvit

Din totalul populației rezidente a județului Dâmbovița, 47,3% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 41,5% nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 11,2% nivel superior.

Din punctul de vedere al ponderii populaţiei rezidente cu nivel superior de educație, judeţul Dâmbovița se situează pe locul 26 în ierarhia judeţelor.

Figura 5. Structura populației județului Dâmbovița după nivelul de educație, rezultate provizorii RPL2021:

Datele graficului în format xlsx

Structura populației după nivelul de educație absolvit diferă pe cele două sexe. Astfel, la nivel superior, 44,9% sunt de sex masculin și 55,1% de sex feminin; la nivelul mediu 53,7% sunt de sex masculin iar 46,3% de sex feminin; la nivelul scăzut de educație 44,7% sunt de sex masculin și 55,3% de sex feminin.

Structura populației după statutul activității curente

Populația activă[1] a județului Dâmbovița este de 205,6 mii persoane, fiind compusă din 190,4 mii persoane ocupate și din 15,2 mii șomeri.

Populația inactivă cuprinde 273,8 mii persoane din care pensionarii și beneficiarii de ajutor social reprezentă peste două cincimi (41,6%), iar elevii și studenții aproape o treime (30,3%).

Din punctul de vedere al ponderii populației ocupate în populaţia rezidentă a județului, judeţul Dâmbovița se situează pe locul 18 în ierarhia judeţelor.

Din punctul de vedere al ponderii populației șomere în populaţia rezidentă a județului, judeţul Dâmbovița se situează pe locul 26 în ierarhia judeţelor.

Anexa 2  prezintă populația rezidentă la nivel de municipiu, oraș, comună din județ.

Față de datele provizorii difuzate la finalul anului 2022, unele rezultate din prezentul comunicat de presă au suferit modificări.

Datele complete și finale vor fi făcute publice, etapizat, în perioada mai-decembrie 2023.

RPL2021 a fost al 13-lea recensământ din istorie și primul din România organizat integral în format digital. Întregul proces al colectării datelor s-a desfășurat cu asigurarea confidențialității și protecției depline a informațiilor.

Institutul Național de Statistică împreună cu structurile sale teritoriale mulțumesc populației României care a participat în număr foarte mare la procesul de recenzare. Această acțiune s-a desfășurat în condiții optime cu sprijinul  Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) care a oferit suportul tehnic și operațional. Recensământul s-a bucurat și de sprijinul activ al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) precum și de cel al primăriilor.

Pentru informații detaliate privind RPL2021, vă rugăm să consultați www.recensamantromania.ro

ANEXA 1

Precizări metodologice

RPL2021 s-a realizat în conformitate cu recomandările Conferinței Statisticienilor Europeni pentru runda 2020 a recensămintelor populației și locuințelor[2] și ale Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind recensământul populației și locuințelor[3]. Prin regulamentele europene de implementare[4], pentru runda 2021, a Regulamentului nr. 763/2008 s-au actualizat aspecte precum: anul de referință al recensământului, programul datelor și metadatelor statistice, specificațiile subiectelor, dezagregările subiectelor, formatul tehnic al transmiterii datelor, modalitățile de realizare și structura raportului de calitate.

Conform acestor recomandări, populația rezidentă a României include:

  • persoanele de cetățenie română, străină sau fără cetățenie cu reședința obișnuită[5] în România;
  • persoanele cu cetățenie română care sunt membri ai personalului misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României în străinătate, membrii forțelor armate naționale staționate în restul lumii, personalul național al bazelor științifice naționale stabilite în afara teritoriului geografic al țării, persoanele de cetățenie română care sunt membri ai echipajelor navelor de pescuit, altor nave, aeronave și platforme plutitoare operând parțial sau în întregime în afara teritoriului economic.

Conform definiției internaționale, nu s-au cuprins în populația rezidentă a țării:

  • persoanele de cetățenie română, străină sau fără cetățenie cu domiciliul în România plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puțin 12 luni sau cu intenția de a rămâne în străinătate o perioadă de cel puțin 12 luni: la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc. (persoane plecate pe perioadă îndelungată);
  • persoanele de cetățenie străină sau fără cetățenie venite în România pentru o perioadă mai mică de 12 luni (persoane temporar prezente).

Nu au făcut obiectul recensământului și nu au fost înregistrate la recensământ următoarele categorii de populație: persoanele care nu dețin cetățenie română din cadrul reprezentanțelor diplomatice, consulare și comerciale sau al reprezentanțelor organizațiilor internaționale și nici membrii familiilor lor, personalul forțelor armate străine, personalul flotei comerciale navale și aeriene – cetățeni străini, care la momentul de referință al recensământului se află temporar pe teritoriul țării.

 

Au făcut obiectul recensământului, dar nu au putut fi înregistrate în chestionarele individuale următoarele categorii de persoane:

  • persoane care au refuzat explicit sau tacit recenzarea, care nu au vrut să se auto-recenzeze și nici să primească vizita recenzorului (populație necontactată).

Procentajul persoanelor care nu s-au recenzat (fie prin autorecenzare, fie prin intermediul recenzorului) până la finalul zilei de 31 iulie 2022, ultima zi de recenzare, a fost de 4,8% din totalul populației rezidente la nivel național de 19,05 milioane persoane.

După încheierea perioadei de colectare a datelor, conform art. 22 din O.U.G nr 19/2020, s-a realizat „asigurarea completitudinii datelor individuale privind persoanele” pentru circa 1 milion de persoane. Aceasta s-a realizat „prin imputare prin metode statistice, din surse statistice și administrative, pentru acele unități statistice pentru care nu există un formular completat cu date, în conformitate cu metodologia prevăzută la art. 9 alin. (4).” Metodologia de imputare statistică aplicată pentru recensământ a fost aprobată în iulie 2021, de către Comisia Centrală pentru Recensământul Populației și Locuințelor (CCRPL2021).

ANEXA 2

Populația rezidentă la nivel de municipiu, oraș, comună din
județul Dâmbovița – date RPL 2021 și 2011

 

 

Denumire județ, localitate

 

Populație RPL 2021

-provizorie-

 

Populație RPL 2011

DÂMBOVIȚA 479404 518745
MEDIU URBAN 129948 150043
MUNICIPIUL TARGOVISTE 66965 79610
MUNICIPIUL  MORENI 15472 18687
ORAS FIENI 6378 7587
ORAS GAESTI 12583 13317
ORAS PUCIOASA 12953 14254
ORAS RACARI 6306 6930
ORAS TITU 9291 9658
MEDIU RURAL 349456 368702
ANINOASA 6665 6344
BALENI 7734 8368
BARBULETU 2005 2361
BEZDEAD 4115 4595
BILCIURESTI 1876 1889
BRANESTI 3811 4097
BRANISTEA 3790 4398
BREZOAELE 3690 4012
BUCIUMENI 4231 4586
BUCSANI 6092 6864
BUTIMANU 2469 2435
CANDESTI 2579 2886
CIOCANESTI 5286 5571
COBIA 3083 3180
COJASCA 8025 8276
COMISANI 5538 5400
CONTESTI 4489 5123
CORBII MARI 8298 8316
CORNATELU 1684 1675
CORNESTI 6249 7142
COSTESTII DIN VALE 3437 3485
CRANGURILE 3462 3394
CREVEDIA 8811 7750
DARMANESTI 4433 4810
DOBRA 3388 3657
     
DOICESTI 4224 4584
DRAGODANA 6186 6775
DRAGOMIRESTI 8835 8867
FINTA 3686 4225
GLODENI 3936 4226
GURA FOII 2059 2140
GURA OCNITEI 6657 7319
GURA SUTII 5106 5462
HULUBESTI 3052 3101
I. L. CARAGIALE 6920 7697
IEDERA 3625 4052
LUCIENI 3138 3131
LUDESTI 5062 5137
LUNGULETU 5289 5586
MALU CU FLORI 2404 2484
MANESTI 5361 5127
MATASARU 4836 5462
MOGOSANI 4051 4444
MOROENI 5034 5227
MORTENI 2564 3042
MOTAIENI 1876 2069
NICULESTI 4627 4964
NUCET 3995 4057
OCNITA 3950 4325
ODOBESTI 4946 5183
PERSINARI 2519 2750
PETRESTI 5085 5791
PIETRARI 2186 2533
PIETROSITA 3006 3170
POIANA 3495 3739
POTLOGI 8739 8981
PRODULESTI 3204 3427
PUCHENI 1558 1861
RACIU 3236 3464
RASCAETI 2051 2241
RAU ALB 1466 1564
RAZVAD 8729 8521
RUNCU 3555 4327
SALCIOARA 3742 4081
SELARU 3090 3494
SLOBOZIA MOARA 1988 2165
SOTANGA 7077 7143
TARTASESTI 6158 5874
TATARANI 5228 5225
ULIESTI 3923 4407
ULMI 5280 4359
VACARESTI 5060 5246
VALEA LUNGA 4518 4770
VALEA MARE 2091 2400
VALENI-DIMBOVITA 2420 2754
VIRFURI 1742 1842
VISINA 3838 4103
VISINESTI 1586 1974
VLADENI 2699 2807
VOINESTI 5911 6203
VULCANA-BAI 2934 3052
VULCANA-PANDELE 4683 5134

 

                          Datele tabelului în format xlsx

[1] La RPL2021 metodologia de determinare a populației ocupate și a celei aflate în șomaj a fost revizuită pentru a răspunde cerințelor Biroului Internațional al Muncii trasate prin Rezoluţia privind statistica muncii, a ocupării şi a subutilizării forţei de muncă – adoptată de cea de a 19-a Conferinţă Internaţională a Statisticienilor Muncii (ICLS) – Octombrie 2013(http://www.ilo.ch/wcmsp5/groups/public/–dgreports/–stat/documents/normativeinstrument/wcms_230304.pdf). Cea mai importantă modificare vizează excluderea din sfera ocupării a persoanelor care produc bunuri agricole destinate exclusiv sau majoritar auto-consumului care generează un impact sesizabil în special în sensul reducerii numărului populației ocupate și a celei active (precum și a ratelor de ocupare și activitate).

Din acest motiv rezultatele din RPL2021 nu sunt comparabile cu cele publicate la recensămintele anterioare.

[2] https://www.unece.org/fileadmin/DAM/stats/publications/2015/ECECES41_EN.pdf

[3] http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2019/02/REGULAMENTUL-763_2008.pdf

[4] Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/543 al Comisiei din 22 martie 2017 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind recensământul populației și al locuințelor, în ceea ce privește specificațiile tehnice ale tematicilor și ale defalcărilor lor;

Regulamentul (UE) 2017/712 al Comisiei din 20 aprilie 2017 de stabilire a anului de referință și a programului de date statistice și de metadate privind recensământul populației și al locuințelor prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului;

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/881 al Comisiei din 23 mai 2017 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind recensământul populației și al locuințelor în ceea ce privește modalitățile și structura rapoartelor de calitate precum și formatul tehnic pentru transmiterea datelor și de modificare a Regulamentului (UE) nr.1151/2010;

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1799 al Comisiei din 21 noiembrie 2018 privind stabilirea unei acțiuni statistice directe temporare pentru diseminarea tematicilor selectate ale recensământului populației și al locuințelor din 2021, geocodate la nivel de griduri de 1 km2

[5] Definită în conformitate cu prevederile din art. 2 lit. d) din Regulamentul (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008 privind recensământul populaţiei şi al locuinţelor.