Situația bibliotecilor din România a făcut obiectul unei declarații politice susținute, astăzi, în Parlament de către fostul ministru al Culturii, Ionuț Vulpescu. Social-democratul dâmbovițean spune că își dorește să actualizeze legislația specifică în domeniu, astfel încât aceasta să răspundă exigențelor timpurilor pe care le trăim.

„Biblioteca, sau ”poarta locală spre cunoaștere, care oferă condițiile de bază pentru învățarea pe tot parcursul vieții, independența deciziilor și dezvoltarea culturală a individului sau grupurilor sociale”, așa cum este descrisă în Manifestul Bibliotecii Publice IFLA-UNESCO 2022 și Manifestul bibliotecilor către Europa, este acel spațiu indispensabil oricărei societăți civilizate. O forță viabilă în sprijinul educației, culturii și a informării, misiunea bibliotecii este aceea de a sprijini individul în traversarea, cu succes, a perioadei de tranziție de la copilărie la maturitate, prin punerea la dispoziție atât a resurselor, cât și a unui mediu care să vină în întâmpinarea nevoilor sale specifice, legate de dezvoltarea intelectuală, emoțională și socială.
În ultimii 33 de ani, constatăm o scădere a numărului de biblioteci din România, cauzele fiind multiple. Astfel, dacă în anul 1990 funcționau pe teritoriul României 16.655 de biblioteci, în anul 2019, înainte de pandemie, rețeaua națională mai era formată din numai 9.323 de biblioteci. Într-un interval de 29 de ani au fost închise 7.332 de biblioteci. Unele dintre acestea au dispărut odată cu instituțiile care le-au înființat, respectiv bibliotecile de cercetare, bibliotecile de întreprindere și bibliotecile sindicale, altele au fuzionat, cum e cazul bibliotecilor școlare, iar altele au fost închise din varii motive, printre care și nepăsarea administrațiilor publice locale.
Adaptându-se la realitățile vremurilor în care trăim, bibliotecile au devenit centre de incluziune digitală, pe lângă faptul că oferă acces online la informații. Dar societatea informațională reprezintă mai mult decât conexiunea la internet. Bibliotecile pot oferi informația și infrastructura tehnologică de comunicare (TIC), pot ajuta oamenii să își dezvolte abilitățile de a gestiona eficient informația și pot conserva informația, pentru a asigura acces continuu pentru generațiile viitoare. Ele oferă o rețea stabilizată de instituții locale și de încredere, prin care se adresează eficient noilor audiențe și populațiilor marginalizate.
În acest moment se află în plină derulare mai multe programe de îmbunătățire a dotărilor și de ridicare a nivelului profesional al bibliotecarilor. Prin PNRR au fost alocate fonduri importante pentru ca bibliotecile să devină hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale. În acest mod se reliefează, mai pregnant, faptul că, simultan cu rolul de îndrumător/consilier în relația cu cititorii – copii, adolescenți, tineri, adulți – cu cele mai diferite preocupări și niveluri de pregătire, bibliotecarul devine un specialist de clasă în promovarea de modalități noi, moderne, de stimulare a lecturii cu elemente care îi întregesc profilul profesional. Deși este evident că rolul lor pentru dezvoltarea societății este unul important, bibliotecarii fac parte din categoria de profesii cele mai prost plătite din sectorul bugetar.
Iar dacă bibliotecile par a fi pregătite să se adapteze noilor nevoi ale societății, nu același lucru îl putem spune și despre Legea Bibliotecilor nr. 334/2002, care nu mai răspunde noilor cerințe și realități din domeniu. Împreună cu Comisia Națională a Bibliotecilor am lucrat în ultima perioadă la un proiect de lege care să schimbe acest lucru și care să răspundă exigențelor timpurilor pe care le trăim. Îl voi depune în curând și contez pe sprijinul dumneavoastră să fie adoptat într-un timp cât mai scurt, astfel încât bibliotecile să răspundă într-o manieră mai bună imperativului constituțional de a conferi cetățenilor condițiile necesare pentru exercitarea libertăților și drepturilor lor fundamentale consfințite în art. 29-33 din Constituția României, respectiv libertatea de exprimare, dreptul la informație, dreptul la învățătură și accesul la cultură”, subliniază Ionuț Vulpescu.

AUTOR: F.S.