Opulența rusească nu a ocolit sărbătoarea pascală, de care este legată crearea ouălor Fabergé, prin care măiestria și creativitatea bijutierilor contractați de familia imperială era pusă la încercare an de an.

Povestea fascinantelor obiecte-bijuterie a început în anul 1885, în atelierul bijutierului Peter Carl Fabergé din Sankt Petersburg. Comanda venise de la însuși Țarul Alexandru al III-lea, care dorea să îi ofere soției sale, Împărăteasa Maria Feodorovna, un ou de Paște din aur cu ocazia sărbătorii Învierii Domnului, cea mai importantă sărbătoare religioasă în cadrul Bisericii Creștin Ortodoxe din Rusia. Până în 1917, la instaurarea regimului bolșevic, Casa Fabergé a creat 52 de ouă pentru Romanovi și încă 13 pentru alți clienți.

Dintre cele 52 de ouă imperiale, 43 au supraviețuit istoriei și sunt astăzi împrăștiate în toată lumea, prin muzee sau colecții private. Sunt adevărate bijuterii, pe lângă materialele prețioase din care sunt realizate, ele impresionând atât prin exteriorul minuțios decorat, cât și prin interiorul de-a dreptul surprinzător. Ouăle Fabergé ascund printre altele o replică în miniatură a unui palat imperial (Gatcina), 11 portrete miniaturale, o replică în miniatură a trenului transsiberian și o replică a trăsurii folosite la ceremonia încoronării lui Nicolae al II-lea. La aceasta din urmă, meșterii lui Fabergé (care doar crea schița, nu lucra efectiv la realizarea ouălor) au lucrat 15 luni.

După Alexandru al III-lea și țarul Nicolae al II-lea a preluat frumosul și costisitorul obicei de a le oferi soției și mamei sale câte un ou-bijuterie realizat de domnul Fabergé. Confecționarea acestuia dura aproximativ un an și implica un număr semnificativ de meșteri care lucrau cu multă migală pentru a crea operele de artă. Din 1887, bijutierul a primit libertate totală în ceea ce privea designul și executarea bijuteriilor oferite de împărați cu ocazia Paștelui. Singura condiție era aceea ca în interiorul oului să se găsească o surpriză.

Fabergé a supravegheat producția, dar ouăle au fost create de echipe de fierari, bijutieri, designeri și alți specialiști cărora, la rândul lor, li s-a acordat o largă libertate artistică. Deși ouăle erau făcute din materiale prețioase, valoarea lor nu constă în costul anumitor pietre prețioase sau metale folosite (unele ouă erau relativ modeste în acest sens), ci în inventivitatea și priceperea pe care artiștii le-au adus fiecăruia.

Primul ou făcut de Fabergé pentru familia regală rusă trebuia să fie unul unic, un cadou de la țarul Alexandru al III-lea soției sale, împărăteasa Maria Feodorovna, pentru a sărbători Paștele și (se spune) pentru a-și lua gândul de la un val de atacuri care fuseseră lansate împotriva curţii imperiale.

Oul cu foiță de aur, învelit cu smalț, prezenta o surpriză în interior, un „gălbenuș” auriu care se deschidea pentru a dezvălui o găină aurie așezată pe paie de aur. Găina a avut și o surpriză: o replică în miniatură de diamant a coroanei imperiale și un pandantiv cu rubin. Țarina a fost încântată de cadou, al cărui design i-a adus aminte de o piesă similară pe care o văzuse în copilărie la curtea regală daneză, iar țarul a comandat rapid un alt ou pentru anul următor.

Odată deținut de Malcolm Forbes, oul de găină se află acum în colecția oligarhului rus Viktor Vekselberg și este găzduit în Muzeul Fabergé.

Editor: I.F.A.