Maramureșul este locul în care tradițiile de Paști sunt neschimbate de secole, iar oamenii au știute cum să procedeze astfel încât ca negura timpului să nu se aseze peste moștenirea lor culturală și religioasă.

Maramureșenii sunt mândri de locul lor, de portul și credința strămoșească și păstrează cu sfințenie această moștenire.

În Saptamâna Patimilor, bisericile sunt pline de credincioși, care, lasă treburile deoparte ca să asculte deniile și să își curețe sufletul înainte de marea Înviere a Domnului Hristos.

Potrivit ttradiției, în post nu este bine ssă porți haine colorate, iar culoarea roșie este interzisă. Nimeni nu are voie să îmbrace haine noi, dimpotrivă, acestea să fie cât mai modeste, oarecum cernite.

Un alt obicei specific zonei este cel de a se oferi pomană pentru sufletele celor trecuți în neființă. În Joia Mare, maramureșenii de peste deal, împart ouă crude oamenilor săraci și aprind un foc mare în fața casei, având credința că astfel se încalzesc sufletele rudelor trecute la cele veșnice.

În Joia Mare se vopsesc și ouăle roșii maramureșene, renumite prin frumusețea lor, fiind încondeiate cu meticulozitate și cu o îndemânare demnă de veritabili artiști. Această artă de încondeiat ouă este pasată de la o generație la alta, iar frumusețea și complexitatea decorațiilor tot crește de la an la an.

În Vinerea Mare, se ține post negru. Nu se mănâncă și nu se bea apă până scăpată soarele. În această zi mai este interzis și jocul, există chiar și o strigatură referitoare la asta,  «Cine joacă în Postul Mare, joace-i bota pe spinare!».

În Sâmbata Mare spre Duminica Învierii, creștinii merg la biserică pentru a asista la Învierea Domnului Iisus Hristos, iau lumina și o duc la cimitir, morților din familie, dar si acasă, pentru a avea lumină tot anul.

În Duminica Învierii, dis de dimineață, se pune într-un ibric apa rece, un ou roșu, un ban de argint și se spală cu această apa pe față pentru a fi roșii în obraji ca oul și pentru a avea belșug restul anului. Toata lumea trebuie să poarte haine noi.

Adesea, pe lângă membrii familiei care se adună în jurul mesei, maramureșenii primesc turiști din toata colțurile țării,  dornici să trăiască o experiență nouă,  într-un loc inedit.

Înainte de a pune gura măcar pe vreo bucată, în Noaptea de Înviere ei pun frumos preparatele într-un coș și le duc pentru a fi și șfințite. Numai atunci ele vor putea fi mâncate cu încredere și siguranță spirituală. Această mâncare se spune că este „sjuită”.

Un obicei foarte vechi din Maramureș, practicat în unele sate și astăzi,  presupune ca toți membrii familiei să mănânce din primul ou ciocnit pentru a avea parte de noroc și properitate toată viața. Capul familiei ciocnește oul, îl curață și îl taie în atâtea felii câți membri are familia respectivă. Fiecare iși va lua bucățică din acel ou și îl vor mâncat deodată.

Conform tradiției, ouale se ciocnesc în ziua de Paști, însă doar de către bărbați, acestia rostind ”Hristos a Înviat!” cu răspunsul ”Adevarat a Înviat”.

Toate activitățile din jurul mesei se încheie de cele mai multe ori cu o petrecere cum numai în Maramureș se face, unde toata lumea chiuie, se bucură, dansează și cântă.

Cu siguranță, aici simți atmosfera de sărbătoare prin toți porii datorită costumelor minunate pe care oamenii locului nu încetează să le poarte nici în ziua de azi. E o senzație unică și desăvârșită, deoarece aparții unei lumi păstrate vii din generație în generație.

Editor: I.F.A.