You are currently viewing Biserica Ortodoxă îi prăznuieşte, astăzi, pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena

Biserica Ortodoxă îi prăznuieşte, astăzi, pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena

Biserica Ortodoxă îi prăznuieşte pe 21 mai pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa Elena, ca protectori ai credinţei creştine, slăviţi de creştinătate “întocmai cu Apostolii”.

Această sărbătoare este legată de simbolul Sfintei Cruci, având în vedere că, potrivit legendei, Sfântului Constantin i s-a arătat semnul Crucii pe cer cu inscripția: „in hoc signo vinces” – „prin acest semn vei birui”, înainte de înfruntarea cu păgânul Maxențiu. Totodată, legenda spune că Împăratului Constantin cel Mare l-ar fi visat pe Iisus Hristos, care i-a spus să pună semnul crucii pe steagurile soldaților pentru a birui în bătălie, iar Sfântul Constantin a făcut așa și a câștigat. De asemenea, se spune că Sfânta Elena a descoperit la Ierusalim Crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul.

Împăratul Constantin cel Mare s-a născut in orasul Naissus (Nis, Serbia) în jurul anului 274 și a intrat în istorie pentru măsurile pe care le-a luat pentru biserică și preoți. Despre mama lui Constantin, împărăteasa Elena, se spune că şi-a eliberat sclavii şi i-a ajutat pe creştinii persecutaţi. Flavia Iulia Helena a fost o femeie credincioasă, cunoscută pentru pioșenia ei.

În România există o serie de obiceiuri şi superstiții în această zi. În această zi nu se lucrează ogoarele, nu se dă cu sapa, nu se plivesc ierburile. Din bătrâni se spune că aceia care vor munci pământul în această zi vor avea parte de o invazie a păsărilor dăunătoare.

În calendarul popular, sărbătoarea Sf. Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Este și ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stânele şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul păşunatului. Se măsoară şi se înseamnă pe răboj laptele de la oile fiecăruia.

De Sfinții Constantin și Elena femeile dau cu tămâie și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate.

Pentru sănătate și bunăstare, în ziua praznicului, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine.

AUTOR: F.S.