Cincizecimea marchează ziua de naștere, din punct de vedere văzut, a Bisericii.
Este ziua din care avem certitudinea manifestării cu putere a Duhului Sfânt în viața și lumea noastră.
Cincizecimea permanentizează înnoirea din temelii a lumii adusă de Înviere.
De acum, istoria nu mai poate produce surprize, ci ea se manifestă în mereu surprinzătoarea și permanenta Cincizecime.
Întunericul și răul, păcatul și moartea au pierdut bătălia, oricăt fum și zgomot ar produce.
Lumea este sub providențiala îndrumare a Duhului, care ne face prezentă pururi biruința Învierii.
Rusaliile trebuie să trezească în noi aceiași ardoare misionară ca a Sf. Ap. Petru, de a vorbi, de a ne manifesta credința și de a contribui decisiv, activ și conștient la transformarea lumii noastre.
Avem datoria de creștina întreaga lume și de a-i aduce, imperial, pe toți la Hristos.
Îi respectăm pe oameni, nu respectându-le necredința în Hristos, ci creștinându-i. Atunci și doar atunci manifestăm milă, respect, adevăr, dreptate și iubire. Prin urmare, avem datoria de a fi creștini ofensivi, promovând-ne, cu mult curaj și forță, credință. De aceea, trebuie să trăim cât mai creștinește posibil, dar să ne manifestăm și credința, prin cuvânt și faptă, cu mare putere și hotărâre.
Ideologiile își dovedesc falimentul și aceasta o vedem clar astăzi, fie că ele sunt ideologii politice economice sau filozofice, iar oamenii au nevoie de un sens pentru viața lor, sens pe care acestea li-l fură, prezentându-le tot felul de surogate ce ne răpesc bucuria, libertatea și chiar viața.
Biserica este singura putere care înfruntă, fără nicio frică, răul și întunericul, așa cum a făcut-o mereu și a biruit, pentru că ea nu este numai o instituție umană, ci și dumnezeiască, iar, Întemeietorul și Capul ei Unic este Hristos Dumnezeu.
Cincizecimea ne vorbește despre forță începuturilor Bisericii, despre puterea ei uimitoare de a transforma lumea și despre faptul că este singura instituție care, în mod real, este folositoare omului, slujind-L pe Dumnezeu, al cărui Trup Tainic și este.
Cu forța Învierii în suflete, mereu reînoită de harul Duhului Sfânt, mergem mai departe, prin lumea noastră, în marșul cel victorios al vestirii Evangheliei, pentru a nu lăsa lumea să devină un cimitir a ceea ce trebuia să fie, ci pentru a-i reda frumusețea și demnitatea de creație a lui Dumnezeu, prin mărturia și lupta vieții noastre.
Suntem creștini și ne mândrim cu aceasta, știm că este un mare privilegiu oferit nouă de Creator, din acest motiv, avem datoria de a aduce pe cât mai mulți în această comuniune de iubire și de unitate cu Dumnezeu.
Noi, creștinii avem multe de spus lumii! Totul, chiar, căci suntem sarea pământului și lumina lumii, în pofida tuturor păcatelor noastre și a acuzelor adversarilor noștri!
Înnoindu-ne noi, fiecare în parte, transformându-ne și vestind Evanghelia lui Hristos lumii noastre, contribuim la a face mai bună, mai dreaptă și mai frumoasă contemporaneitatea.
Avem datoria față de înaintașii noștri, față de Dumnezeiescul nostru Învățător, față de urmașii noștri și față de noi, de a promova, cu mare demnitate și hotărâre, principiile creștine ale vieții și de a nu ceda deloc în fața niciunei ideologii atee, seculare sau antireligioase!
Am pomenit astăzi pe toți cei adormiți ai noștri, pentru că împreună suntem Biserica, noi cei de aici, încă vii și ei cei plecați Dincolo, încă și mai vii. Ei sunt cei ce ne-au dăruit principiile vieții întru Hristos, dragostea față de neam, credință și țară și față de ei avem datoria de a dărui la rândul nostru, urmașilor noștri aceste valori.
Cincizecimea ne mai arată că, înainte de a fi orice, suntem creștini și români și că aceste valori reprezintă un prilej de bună mândrie.
Avem datoria de a ne păstra specificitatea și de a o aprofunda, fără a minimiza, dar și fără a maximiza unitatea.
Pe când unii descreierați încearcă să dea foc lumii, noi, creștinii, lucrăm la stabilizarea fundamentelor acesteia și la vindecarea celor afectați de erorile păguboase ale neomarxismului.
Să oferim lumii credința și speranța noastră, singurele argumente pentru a iubi.
Cu Hristos, în Duhul Sfânt, să ne împlinim vocația, cu mare curaj, căci cu noi este Dumnezeu!
Vino, Duhule Sfinte și înnoiește totul!

Pr. dr. Marian Puiescu, Consilier Cultural și Mass-Media al Arhiepiscopiei Târgoviștei