Săptămâna aceasta, a fost publicat, în Monitorul Oficial, Ordinul Ministrului Educației privind aprobarea programei școlare pentru disciplina de studiu obligatorie ”Istoria evreilor. Holocaustul”, clasa a XI-a/a XII-a, învățământ liceal și profesional. În acest context profesorul de istorie, Gabriela Istrate, anunță că, începând cu anul școlar 2023-2024, această materie va deveni parte componentă a trunchiului comun din curriculumul liceal și profesional, cu rolul de a contribui la formarea tinerilor ca cetățeni europeni responsabili, oferind un cadru educațional prin care elevii să cunoască și să înțeleagă ceea ce s-a întâmplat în trecut.
„Sunt mai multe argumente care stau la baza acestei decizii. Dintre aceste argumente vreau să analizez unul, referitor la multitudinea crimelor petrecute de-a lungul istoriei dintre care, în mod cert, cea mai gravă din toate timpurile este Holocaustul. Ceea ce ne îngrozește în privința holocaustului este faptul că s-a întâmplat într-o societate modernă, bogată, industrială, „civilizată”. La fel ca cea în care trăim în prezent!
Cele mai multe crime din istorie au fost comise de războinici care erau „diferiți de noi”, erau „barbari”, de pildă mongolii lui Ginghis Khan sau romanii din vremea lui Caligula…
Dar germanii din secolul al XX-lea trăiau într-o societate europeană modernă, bogată, industrială. În cultura lor, valorile umaniste și creștine erau determinante. Erau bine educați. Erau calmi. Dar în vremea celui de-al doilea război mondial ei nu acționau într-o frenezie de ură, așa cum ne putem imagina că erau tătarii când se măceleau unul pe altul. Germanii au exterminat șase milioane de evrei ca o chestiune de politică impersonală .
Ceea ce ne pune serios pe gânduri este faptul că Holocaustul a fost o crimă avantajată de capcanele democrației industriale! Pentru că oamenii au fost convinși să-i urască pe evrei prin radio, cinema și prin propaganda ziarelor moderne. Lucruri considerate pozitive, informatoare și distractive.
Amploarea ororii, numărul real de evrei uciși, nu se datorează atât dimensiunii urii, ci pur și simplu eficienței birocrației și a sistemului industrial de a transforma o cantitate mică de ură în acțiune la scară largă. Fiindcă, dacă Ginghis Khan ar fi vrut să omoare șase milioane de oameni, ar fi avut nevoie de milioane de mongoli supărați și întăriți în luptă. În schimb, naziștii au putut face acest lucru cu câteva mii de muncitori de birou, paznici, polițiști, tehnicieni și ingineri.
Este ceva foarte înfricoșător!.
În consecință, educația în spiritul valorilor umaniste și democratice, al toleranței și al înțelegerii între oameni joacă un rol decisiv în consolidarea democrației și a statului de drept, iar educația despre Holocaust, componentă a programei Istoria evreilor. Holocaustul, este un instrument fundamental pentru înțelegerea riscurilor pe care le generează eșecul democrației”, scrie cadrul didactic dâmbovițean, pe pagina sa de socializare.
AUTOR: F.S.














