Alegerile parlamentare anticipate din Olanda au fost convocate pentru data de 22 noiembrie, după ce în iulie fragila coaliție de guvernare condusă de Mark Rutte, formată din patru partide, s-a destrămat din cauza unor “diferențe ireconciliabile” în ceea ce privește limitarea numărului de solicitanți de azil.

O altă problemă severă este și lipsa locuințelor. Un studiu finanțat de guvern a stabilit că țara duce lipsă de până la 390 de mii de case și apartamente.

După ce Mark Rutte și-a anunțat demisia, vara trecută, a declarat că se retrage și de pe scena politică națională. El a condus executivul olandez din octombrie 2010 și era al doilea cel mai longeviv lider dintr-o țară a Uniunii Europene, după Viktor Orban.

Ca și în alte țări europene, scena politică olandeză a fost marcată de un viraj al electoratului de la partidele istorice către cele noi. Dacă în urmă cu 40 de anii, partidele vechi obțineau până la 80% din voturi, procentul s-a înjumătățit la ultima rundă de alegeri. În aceste condiții, este dificil de identificat persoana care i-ar putea urma lui Rutte, scrie The Guardian, întrucât patru partide își dispută poziția de lider în sondaje și niciunul nu pare să atragă mai mult de 20% din voturi. Negocierile pentru formarea următorului executiv ar putea dura luni de zile.

Camera inferioară a parlamentului olandez este alcătuită din 150 de locuri, astfel că guvernul are nevoie de susținerea a cel puțin 76 de deputați. De asemenea, executivul mai trebuie să atragă de partea sa și cel puțin 38 de senatori, dintr-un total de 75. The Guardian amintește că niciun partid nu a reușit, vreodată, să obțină majoritatea de unul singur, iar țara a fost guvernată doar de coaliții mai bine de o sută de ani.

Editor: I.F.A.