În fiecare an pe 6 ianuarie este prăznuit Botezul Domnului sau Boboteaza. Sărbătoarea reprezintă botezul în apa Iordanului a Mântuitorului Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul. În ajunul și în ziua de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe se sfințesc apele. Această zi importantă pentru creștini încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă care încep în Ajunul Crăciunului.

În grecește, cuvântul Bobotează este numit Teofanie sau Epifanie care se traduce prin „Arătarea Domnului”, adică a Sfintei Treimi.

La fel ca în cazul tuturor celorlalte sărbători de peste an, şi de Bobotează creştinii ortodocşi respectă anumite tradiţii şi obiceiuri, păstrate din generaţie în generaţie. De Bobotează şi de Sfântul Ioan, în funcţie de fiecare zonă a ţării, se colindă, se fac farmece, se prezice viitorul în noul an, fetele pun busuioc sub pernă ca sa îşi viseze ursitul, iar bărbaţii se întrec înot pentru a scoate crucea aruncată de preot în apă.

O altă tradiţie de Bobotează spune că în această zi sfântă, precum şi în următoarele 7, femeile nu au voie să spele rufe, pentru a nu atrage necazuri în familie. De Bobotează, preoţii sfinţesc apele şi împart agheasmă credincioşilor, iar spălarea hainelor murdare ar însemna spurcarea apei.

Potrivit tradiţiei, femeile care nu pot avea copii trebuie să bea agheasmă de la Bobotează, întrucât apa sfinţită are puteri tămăduitoare.

De Bobotează, se spune că nu este bine să dai bani cu împrumut, întrucât aşa vei face tot anul şi rişti să atragi paguba materială în casă.

Vremea din ziua de Bobotează o prevestește, conform credinţei populare, pe cea de peste an. Dacă plouă, urmează o iarnă lungă, iar timpul frumos prezice o vară frumoasă.

Dacă bate crivățul, este semn că vor fi roade bogate, iar dacă va curge apa din streașină, se va face vin bun. Totodată, dacă de Bobotează pomii sunt îmbrăcați în promoroacă, va fi belșug și sănătate.

AUTOR: F.S.