Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) în privința legii care modifică regulile pentru prosumatori, adoptată de Parlament la data de 15 octombrie.

Legea mai fusese întoarsă în Parlament, în 2023, de fostul președinte Klaus Iohannis, care a solicitat o serie de modificări. Nicușor Dan spune acum că senatorii și deputații au depășit limitele constituționale ale cererii de reexaminare, introducând elemente noi, nesolicitate de președinte, care schimbă substanțial conținutul legii.

Prin cererea de reexaminare formulată în data de 12 decembrie 2023, Președintele României a solicitat, în principal, următoarele:

1. corelarea definiției dată prosumatorului prin art. 3 pct. 95 cu dispozițiile art. 10 din Legea nr. 123/2012 potrivit cărora producătorii de energie electrică cu capacități mai mari sau egale de 1 MW sunt supuși licențierii, fiind astfel realizată ca activitate primară, identic cu orice alt producător;

2. reanalizarea posibilității ca prosumatorul să poată compensa financiar excedentul de energie electrică produsă și livrată la un loc de producere și consum, cu energia electrică consumată din rețea pentru alte locuri de consum și/sau locuri de producere și consum ale acestora, doar „dacă locurile de consum și/sau de producere și consum sunt racordate la rețeaua electrică a aceluiași operator de distribuție a energiei electrice, cu condiția ca producerea de energie electrică să nu constituie activitatea lor comercială sau profesională primară”, aspect ce ar constitui o barieră în privința accesului prosumatorilor la piața de energie electrică;

Totodată, era cerută reevaluarea soluţiei de exceptare a prosumatorilor cu o putere instalată de producere a energiei electrice mai mică de 900 kW de la responsabilitatea în materie de echilibrare, de suportare a costurilor generate de dezechilibrele create în reţea, în condiţiile Regulamentului UE.

Conform cererii de reexaminare din 2023, şi reevaluarea aplicării noii limite a puterii instalate pentru care furnizorii de energie electrică vor fi obligaţi să realizeze o compensare cantitativă, respectiv cea de 400 de kW, şi asupra contractelor de vânzare-cumpărare a energiei electrice, dar şi eliminarea perioadei de 24 de luni în care diferenţa dintre cantitatea produsă şi cea consumată de prosumatori putea fi consumată generează aplicarea imediată a obligaţiilor de compensare.

Mai mult, atunci era solicitată instituirea unei obligaţii a furnizorilor de energie electrică de a emite facturi pentru energia electrică produsă din surse regenerabile şi livrată în reţeaua electrică „în numele şi în contul prosumatorilor” care necesită clarificări în planul drepturilor şi obligaţiilor comerciale, inclusiv al obligaţiilor de ordin fiscal.

„Faţă de forma anterioară reexaminării, a fost extinsă sfera autorităţilor şi instituţiilor publice care pot vinde energie produsă sau stocată, aspect ce nu a fost solicitat de preşedintele României în mod expres, acesta solicitând clarificarea normei, iar nu extinderea sferei sale de aplicare. În plus, potrivit soluţiei legislative de la acelaşi punct, se revine la limita de 200 kW pentru puterea instalată a prosumatorilor, prevăzută de legea în vigoare, la sintagma „autorităţi şi instituţii publice” (sintagma extinsă) faţă de care aceste categorii vor avea posibilitatea de a solicita furnizorilor de energie compensarea cantitativă lunară, respectiv decontarea cantităţilor de energie electrică în acest proces, aspect ce, de asemenea, nu a fost solicitat de preşedintele României”, arată Administraţia Prezidenţială.

Astfel, şeful statului arată că „reevaluarea oportunităţii unor soluţii legislative nevizate de cererea de reexaminare nu era posibilă în această procedură legislativă specială, ale cărei limite sunt stabilite de conţinutul reexaminării formulate”.

„Prin raportare la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, care permite ca atunci când Parlamentul reexaminează o lege, să realizeze corelări şi modificări de tehnică legislativă, menţionăm că aceasta nu este aplicabilă prin raportare la noile intervenţii expuse anterior, care nu reprezintă corelări ale normelor, ci soluţii legislative noi şi opţiuni de politică publică diferite faţă de forma iniţială a legii”, spune Nicuşor Dan.

Astfel, cererea de reexaminare este „limitată la obiecţiunile formulate de preşedintele României”.

Parlamentului îi revine rolul „fie de a-şi însuşi observaţiile, fie de a le repudia, fie de a respinge la vot propunerea/proiectul de lege, atunci când consideră că motivele invocate sunt întemeiate, iar anvergura acestora determină caracterul inacceptabil al legii”, mai explică preşedintele.

Editor: IFA