Grupul de experți privind combaterea traficului de persoane (GRETA) al Consiliului Europei a publicat astăzi, Raportul prin care evaluează și măsurile luate de România începând cu 2021 pentru a preveni ca persoanele vulnerabile să devină victime ale traficului de persoane, pentru a identifica și sprijini victimele și pentru a pedepsi infractorii, acordând o atenție specială modului în care infractorii utilizează tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) pentru a identifica și exploata victimele, precum și modului în care forțele de ordine utilizează această tehnologie pentru a combate această infracțiune.
„GRETA salută recentele modificări legislative care sporesc sancțiunile pentru traficul de persoane și îmbunătățesc accesul victimelor la asistență juridică și despăgubiri. Alte măsuri pozitive sunt adoptarea unei noi strategii naționale împotriva traficului de persoane (2024-2028) și înființarea unui comitet interministerial pentru coordonarea strategică intersectorială a luptei împotriva traficului de persoane. România rămâne în continuare o țară sursă pentru victimele traficului de persoane, dar devine din ce în ce mai mult și o țară de destinație. Între 2020 și 2024, autoritățile române au identificat 2.662 de victime ale traficului de persoane, dintre care aproape jumătate erau copii”, arată raportul.
Principala formă de exploatare a victimelor identificate a fost exploatarea sexuală, urmată de munca forțată, cerșitul forțat și exploatarea în activități criminale. Majoritatea victimelor identificate erau cetățeni români traficați în interiorul țării sau în țări precum Regatul Unit, Germania, Italia, Franța și Spania.
Potrivit raportului, copiii din comunitățile rome, copiii aflați în îngrijire instituțională și copiii aflați în situații de stradă sunt deosebit de vulnerabili la traficul de persoane. Întrucât multe dintre victimele identificate fuseseră anterior în îngrijire instituțională, GRETA subliniază necesitatea ca autoritățile române să mărească resursele serviciilor de protecție a copilului și să pună în aplicare măsuri și programe sociale și economice menite să sprijine copiii aflați în situații vulnerabile.
GRETA evidențiază, de asemenea, lacune grave în protecția persoanelor cu dizabilități care trăiesc în centre rezidențiale și solicită autorităților să asigure o monitorizare regulată, eficientă și independentă a acestor centre.
De asemenea, își exprimă îngrijorarea cu privire la riscurile de trafic și exploatare cu care se confruntă un număr tot mai mare de lucrători migranți, în special din Asia de Sud, a căror vulnerabilitate este accentuată de barierele lingvistice, practicile de recrutare înșelătoare și protecția inadecvată.
GRETA solicită autorităților să consolideze protecția muncii, să introducă licențierea agențiilor de recrutare care acționează ca intermediari pentru lucrătorii migranți și să monitorizeze anunțurile de locuri de muncă frauduloase publicate online.
Raportul menționează că, în perioada 2020-2024, 764 de persoane au fost condamnate pentru infracțiuni de trafic de persoane. Pentru a evita recalificarea cazurilor de trafic de persoane ca infracțiuni mai puțin grave, GRETA subliniază necesitatea formării și specializării suplimentare a anchetatorilor, procurorilor și judecătorilor. Alte probleme semnalate în raport sunt durata excesivă a procedurilor penale în cazurile de trafic de persoane și implicarea funcționarilor publici în traficul de persoane.
Editor: IFA
