În ultimele luni, discuțiile despre inteligența artificială au trecut de la „ce mai poate face” la „ce ar putea strica”, iar Japonia pare să fi înțeles foarte bine schimbarea asta de ton. Zilele acestea, autoritățile de la Tokyo au decis să creeze un grup de lucru dedicat securității financiare, pe fondul unor temeri tot mai serioase legate de noile generații de AI. Pe scurt: tehnologia a devenit atât de avansată încât începe să îi sperie chiar și pe cei care o dezvoltă.

Totul pornește de la un model AI relativ nou, numit „Mythos”, dezvoltat de compania americană Anthropic. Deși a fost conceput pentru scopuri de securitate cibernetică, modelul a reușit să identifice mii de vulnerabilități critice în sisteme informatice folosite la scară globală, de la browsere până la sisteme de operare. Toate astea sună bine în teorie: dacă găsești problemele, le poți rezolva. În practică, însă, există o teamă reală că astfel de instrumente ar putea fi folosite și invers, pentru a exploata acele vulnerabilități mai rapid decât pot fi reparate.

Și aici intervine Japonia. Ministrul finanțelor, Satsuki Katayama, a spus destul de direct că situația nu mai este una ipotetică, ci „o criză deja prezentă”. Așa că guvernul, împreună cu banca centrală, marile bănci și autoritățile de securitate cibernetică, au decis să pună pe picioare un task force public-privat. Scopul? Să înțeleagă exact cât de mare este riscul și, mai ales, cum poate fi controlat. Dacă te întrebi de ce atât de multă panică, răspunsul ține de modul în care funcționează sistemul financiar. Totul este interconectat, rapid și extrem de sensibil. O problemă minoră într-un punct poate declanșa reacții în lanț, iar dacă un atac cibernetic lovește exact unde trebuie, efectele pot merge de la blocaje temporare până la pierderea încrederii în piețe. Practic, nu vorbim doar despre hack-uri clasice, ci despre posibilitatea unor perturbări sistemice. Interesant este că Japonia nu a fost, până acum, o țară cunoscută pentru reglementări dure în domeniul AI. Din contră, a mers mai mult pe ideea de ghiduri și recomandări, încercând să încurajeze inovația, dar contextul actual pare să forțeze o schimbare de strategie: mai multă coordonare, mai mult control și, probabil, reguli mai clare în viitor.

În același timp, nu doar Japonia este în alertă. Regulatori din SUA, Europa și alte părți ale Asiei analizează aceleași riscuri, ceea ce sugerează că problema nu este locală, ci globală. Un detaliu important: până acum nu au fost raportate atacuri directe folosind acest tip de AI, dar tocmai asta îngrijorează, faptul că tehnologia există și ar putea fi folosită oricând. Grupul de lucru japonez va analiza mai multe direcții: de la întărirea infrastructurii digitale a băncilor, până la utilizarea AI pentru a detecta tranzacții suspecte și atacuri în timp real. Practic, ideea e simplă: dacă AI poate fi o amenințare, trebuie să devină și parte din soluție.

Ce mi se pare interesant în toată povestea asta este cât de rapid s-a schimbat perspectiva asupra inteligenței artificiale. Acum câțiva ani, discuția era dominată de automatizare și productivitate. Azi, accentul cade pe securitate, control și riscuri sistemice. Poate că aceasta este lecția principală: tehnologia nu este nici bună, nici rea în sine, dar, odată ce devine suficient de puternică, regulile jocului trebuie rescrise. Japonia tocmai a făcut primul pas în direcția asta. Rămâne de văzut cine urmează.

Pasionată de artă în toate formele ei, Alexandra Marinescu este master al Facultății de Științe Politice, Litere și Comunicare, Universitatea Valahia din Târgoviște.