Un apel la echilibru, respect și responsabilitate în viața comunităților religioase a fost transmis, astăzi, de părintele vicar eparhial Ionuț Ghibanu, după un episod petrecut chiar la domiciliul său, care a readus în discuție tema prozelitismului religios. Într-o postare publică, acesta a relatat contextul și a subliniat importanța păstrării echilibrului între libertatea de exprimare religioasă și respectarea specificului comunităților.
„Astăzi, mi-au sunat la poartă 3 reprezentanți ai cultului adventist, care m-au invitat, fără să mă cunoască, să particip la o ‘adunare’, desfășurând, astfel, activități de promovare religioasă în zona parohiei în care locuiesc. Le-am explicat că, din perspectiva mea de preot ortodox, astfel de demersuri reprezintă o formă de prozelitism și că doresc să respecte specificul și liniștea comunității parohiale.”
Părintele a evidențiat faptul că dialogul a rămas unul civilizat, așa cum este firesc să se întâmple, mai ales între oamenii cu credință în Dumnezeu.
„Am apreciat faptul că au dat dovadă de bună-cuviință și respect, înțelegând solicitarea mea de a nu continua aceste activități, retrăgându-se fără discuții tensionate. Cred că dialogul între oameni trebuie să se desfășoare cu demnitate și respect reciproc, fiecare mărturisindu-și convingerile fără agresivitate și fără a tulbura comunitățile celorlalți.”
În același mesaj, vicarul eparhial a făcut un apel direct către credincioși și cler, subliniind rolul implicării active în viața comunității.
„De aceea, îi îndemn pe credincioșii noștri să fie bine ancorați în credința ortodoxă, să își cunoască tradiția și să rămână statornici în valorile Bisericii.”
Acesta a detaliat și direcțiile în care preoții ar trebui să își intensifice activitatea, pentru păstrarea credincioșilor aproape de Biserica Ortodoxă.
„În același timp, noi, preoții, trebuie să ne implicăm mai mult și să facem următoare lucruri, fără însă a ne limita la acestea.
1. Să catehizăm constant credincioșii, explicând pe înțelesul tuturor învățătura și practica Bisericii Ortodoxe;
2. Să fim prezenți în viața oamenilor, nu doar la slujbe, ci și în momentele dificile ale familiilor, bolilor, necazurilor și bucuriilor;
3. Să răspundem întrebărilor sincere despre credință, fără a evita subiectele sensibile;
4. Să organizăm întâlniri, conferințe și seri catehetice pentru adulți și tineri;
5. Să încurajăm citirea Sfintei Scripturi împreună cu scrierile Sfinților Părinți și cu explicațiile Bisericii;
6. Să cultivăm o comunitate vie, în care oamenii se cunosc, se ajută și simt că aparțin unei familii spirituale;
7. Să vorbim despre diferențele doctrinare cu respect și argumente, fără jigniri sau etichetări.”
În final, părintele Ionuț Ghibanu a subliniat că stabilitatea unei comunități ține, în primul rând, de nivelul de informare și implicare al credincioșilor.
„În general, credincioșii sunt mai puțin vulnerabili la prozelitism atunci când își cunosc credința și au o relație autentică cu parohia lor. O comunitate unită, bine informată și apropiată de Biserică este cea mai bună apărare împotriva confuziei religioase.”
AUTOR: F.S.














