În fiecare an există câte un fenomen meteorologic care ajunge în centrul atenției. Uneori este vorba despre secetă, alteori despre furtuni neobișnuite sau valuri de căldură care bat record după record. În 2026, discuțiile specialiștilor se învârt în jurul unui nume care poate părea exotic la prima vedere: Super El Niño.
Deși apare la mii de kilometri distanță de Europa, în Oceanul Pacific, efectele sale pot influența vremea pe aproape întreg globul. Tocmai de aceea meteorologii urmăresc cu atenție evoluția fenomenului, mai ales că există indicii că acesta ar putea deveni unul dintre cele mai intense din ultimii ani. Potrivit specialiștilor în climatologie, inclusiv experților din cadrul ANM, există posibilitatea ca lunile următoare să fie marcate de temperaturi foarte ridicate și de fenomene meteorologice extreme în mai multe regiuni ale lumii. Dar ce este, de fapt, El Niño? Pe scurt, este o încălzire anormală a apelor de suprafață din zona centrală și estică a Oceanului Pacific ecuatorial. Acest proces modifică circulația atmosferică și influențează regimul precipitațiilor, temperaturile și frecvența fenomenelor extreme la scară globală.
Ceea ce îi îngrijorează acum pe cercetători este cantitatea mare de apă caldă acumulată în Pacific. Dacă aceasta ajunge la suprafață și alimentează fenomenul în lunile următoare, planeta ar putea înregistra o nouă perioadă cu temperaturi extrem de ridicate. Meteorologii avertizează însă că prognozele privind intensitatea exactă rămân dificile, deoarece sistemul climatic este extrem de complex. La nivel global, efectele unui Super El Niño sunt diverse. Unele regiuni se confruntă cu ploi abundente și inundații, în timp ce altele intră în perioade severe de secetă. Sudul Statelor Unite, anumite zone din Asia și părți ale Americii de Sud pot primi precipitații peste normal, în timp ce Australia, Amazonul sau America Centrală riscă să treacă prin episoade de uscăciune accentuată. Europa nu se află în zona de influență directă a fenomenului, așa cum se întâmplă în jurul Pacificului. Totuși, continentul nu este complet ferit de consecințe. Schimbările produse în circulația atmosferică globală pot favoriza apariția unor valuri de căldură mai persistente, perioade de secetă sau episoade de precipitații intense. Unele studii sugerează că efectele asupra Europei devin mai vizibile în sezonul rece, însă influențele indirecte pot apărea pe tot parcursul anului.
Pentru România, cea mai probabilă consecință pe termen scurt este accentuarea episoadelor de temperaturi ridicate, într-un context deja dominat de încălzirea globală. Asta nu înseamnă că fiecare zi de vară va fi caniculară, însă riscul unor perioade lungi cu temperaturi peste mediile climatologice crește considerabil. Super El Niño nu este un fenomen care trebuie privit cu panică, dar nici ignorat. El reprezintă încă o dovadă că atmosfera, oceanele și clima formează un mecanism uriaș în care ceea ce se întâmplă într-o zonă îndepărtată poate produce efecte la mii de kilometri distanță, iar dacă estimările actuale se confirmă, vara și începutul toamnei lui 2026 ar putea deveni un nou test pentru rezistența oamenilor, agriculturii și infrastructurii în fața temperaturilor extreme.
Pasionată de artă în toate formele ei, Alexandra Marinescu este master al Facultății de Științe Politice, Litere și Comunicare, Universitatea Valahia din Târgoviște.
