Învățământul românesc începe anul școlar 2026–2027 cu unul dintre cele mai mari valuri de investiții în infrastructură și dotări din ultimii ani, dar și cu un contrast greu de ignorat. În timp ce peste 1.300 de laboratoare inteligente au fost realizate prin PNRR, iar aproape toate școlile, așa cum se întâmplă și în județul Dâmbovița, au primit mobilier și echipamente digitale, în mediul rural mai există câteva zeci de unități în care grupurile sanitare sunt neconforme, unele dintre ele în localități care nu dispun nici măcar de apă curentă.

Despre cele două realități ale școlii românești a vorbit Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării, într-un interviu acordat la începutul noului an școlar.

Oficialul dâmbovițean consideră că, din punctul de vedere al investițiilor materiale, ultimul an a adus o schimbare vizibilă în unitățile de învățământ din întreaga țară.

„Dacă ar trebui să descriu în câteva cuvinte caracteristica principală a acestui început de an școlar, nu pot să nu merg către partea materială, pentru că ultimul an a fost de departe cel mai productiv în ceea ce privește dotarea școlilor. Și nu dau neapărat ca exemplu peste 1300 de smart lab-uri care au fost construite în cadrul PNRR-ului, dar mă gândesc la faptul că aproape toate școlile din România au fost dotate în această perioadă cu mobilier nou, cu echipamente digitale”, a declarat Sorin Ion.

Schimbările, spune secretarul de stat, nu s-au limitat la școlile mari sau la unitățile din orașe. Investițiile în dotări au ajuns inclusiv în școli mici din mediul rural.

„Așadar, din acest punct de vedere, fie că vorbim de cea mai mică școală din mediul rural sau o școală din centrul Bucureștiului, ceva s-a întâmplat în ultimii ani din acest punct de vedere”, a adăugat acesta.

Investițiile continuă însă în sute de unități, iar pentru o parte dintre elevi anul școlar a început în spații provizorii. Potrivit datelor prezentate de Sorin Ion, aproximativ 700 de școli sunt încă în procese de renovare, consolidare sau modernizare. Mai exact, 702 unități funcționează temporar în alte școli sau în spații puse la dispoziție de autoritățile locale, până la finalizarea lucrărilor.

Dincolo de amploarea acestor investiții, rămâne însă una dintre problemele care însoțește de ani buni începuturile de an școlar în România: existența unităților cu grupuri sanitare neconforme.

„Doar câteva zeci de școli mai au grupuri sanitare neconforme”, a precizat secretarul de stat.

Raportat la cele aproximativ 17.000 de unități de învățământ din România, fie că este vorba despre școli cu personalitate juridică, fie despre structuri arondate, procentul este foarte mic. Sorin Ion atrage însă atenția că dimensiunea statistică a problemei nu o face mai puțin importantă pentru copiii care învață în aceste unități.

„Acesta știți bine că este un subiect… și n-aș vrea să-l minimalizez, chiar dacă procentul acestor școli, dacă ne referim la cele aproximativ 17.000 de unități de învățământ, fie că sunt unități cu personalitate juridică sau structuri arondate, numărul celor cu toalete neconforme este de ordinul zecilor. Așadar, procentual este aproape către zero”, a explicat Sorin Ion.

Problema nu este însă doar una de finanțare. Ministerul Educației pune de mai mulți ani bani la dispoziția autorităților locale pentru aducerea grupurilor sanitare la standardele necesare, însă o parte importantă a sumelor alocate rămâne necheltuită și se întoarce la bugetul de stat.

„Țin să subliniez faptul că de câțiva ani de zile Ministerul Educației pune la dispoziția primăriilor sume, să zicem noi, destul de importante pentru conformarea acestor spații. Din păcate, însă, constatăm în fiecare an că o parte, o mare parte din sume se întorc la bugetul de stat pentru că nu sunt folosite. Ne facem datoria sprijinind de fiecare dată autoritățile locale, dar se pare că acest lucru nu este suficient”, a declarat secretarul de stat.

Există și situații în care rezolvarea problemei depășește limitele unei investiții făcute strict în incinta școlii. În unele comunități rurale, lipsa rețelelor de apă face dificilă amenajarea unor grupuri sanitare conforme.

„Mă gândesc că în localități în care, de exemplu, nu există apă curentă, lucrul acesta pare aproape imposibil de realizat”, a explicat Sorin Ion.

Secretarul de stat evită, din acest motiv, să avanseze un termen până la care România ar putea elimina definitiv imaginea școlilor cu toalete neconforme. Rețeaua școlară se modifică permanent, inclusiv prin comasări, divizări sau încetarea activității unor structuri.

„E greu să tragem o concluzie și să spunem că în anul, nu știu, 2028 nu vor mai exista astfel de școli, fie că ele nu mai funcționează, fie că se conformează rigorilor sanitare”, a arătat Sorin Ion.

AUTOR: F.S.