Există zile dedicate lucrurilor serioase, zile dedicate unor invenții, unor meserii, unor cauze importante și, din când în când, zile care ne dau un motiv bun să ne oprim puțin din alergătură. În septembrie, printre începuturi de școală, agende care se umplu din nou și primele dimineți în care ne întrebăm unde a dispărut vara, merită să ne amintim și de ceva ce pare foarte simplu: plăcerea de a citi.
Pe 8 septembrie este marcată Ziua Internațională pentru Alfabetizare, proclamată de UNESCO în 1966 și celebrată anual începând din 1967. Poate suna ca o formulare foarte oficială, dar în spatele ei se află ceva cât se poate de apropiat de viața noastră de zi cu zi: posibilitatea de a citi, de a înțelege și de a ne exprima prin cuvinte, iar literatura începe, până la urmă, exact de aici. Sigur, nu trebuie să transformăm această zi într-o competiție de tipul „cine citește cele mai multe pagini”. Nu primește nimeni medalie dacă termină un roman de 600 de pagini într-un weekend. Literatura nu funcționează chiar așa. Uneori citim câteva pagini înainte de culcare, alteori lăsăm o carte pe noptieră timp de trei săptămâni și o privim vinovați de fiecare dată când trecem pe lângă ea. Mai există și varianta în care începem o carte „doar pentru câteva minute” și ne trezim după o oră că am uitat complet de telefon. Personal, aceasta mi se pare una dintre cele mai bune forme de pierdere a timpului. Cred cu tărie că acesta este farmecul literaturii: nu trebuie să avem mereu un motiv spectaculos ca să citim. O carte ne poate distra, ne poate emoționa, ne poate enerva sau ne poate face să privim altfel o situație pe care credeam că o înțelegem deja.
UNESCO vorbește despre alfabetizare ca despre un drept fundamental și subliniază legătura dintre citit, accesul la cunoaștere și participarea activă în societate. În 2024, cel puțin 739 de milioane de tineri și adulți din lume nu aveau încă abilități de bază de alfabetizare. Așadar, dincolo de imaginea romantică a unei persoane cu o carte și o cafea lângă fereastră, există și o realitate mult mai serioasă: accesul la lectură nu este ceva garantat pentru toată lumea. În 2026, tema Zilei Internaționale pentru Alfabetizare este „Alfabetizarea pentru oameni, planetă și prosperitate”, iar UNESCO marchează șase decenii de la proclamarea acestei zile.
Dar literatura nu trebuie privită doar prin statistici și conferințe. Ea poate începe cu ceva foarte banal: alegerea unei cărți. Poate una cumpărată impulsiv, pentru că ne-a plăcut coperta. Poate una recomandată de un prieten. Sau poate romanul acela pe care îl avem de ani întregi în bibliotecă și pe care continuăm să promitem că „îl citim luna viitoare”.
Și dacă începutul toamnei ne face să avem chef să schimbăm câte ceva prin casă, poate ar fi momentul să schimbăm și locul cărților. Să le scoatem din colțurile uitate, să punem una pe măsuța de cafea și, cine știe, chiar să o deschidem. În esență, o carte nu cere foarte multe, ci doar puțin timp, puțină curiozitate și câteva minute în care să nu vrem să facem nimic altceva decât să ne pierdem printre povești care să ne țină companie.
Pasionată de artă în toate formele ei, Alexandra Marinescu este master al Facultății de Științe Politice, Litere și Comunicare, Universitatea Valahia din Târgoviște.














