Ziua Națională de Curățenie a însemnat pentru alpinistul dâmbovițean Geo Badea o revenire pe Via Wallachia, de această dată cu sacul pentru deșeuri. La finalul acțiunii, concluzia sa a fost însă mai degrabă amară: după 16 ani de campanii de ecologizare, cantitatea de gunoaie abandonate în natură continuă să ridice aceeași întrebare despre responsabilitatea fiecăruia.

Geo Badea a ales Calea Pribegiei, primul sector al Via Wallachia, traseul care pornește de la Curtea Domnească din Târgoviște și ajunge până la Castelul Bran. Dintre sectoarele pe care le-a parcurs, spune că acesta este și cel mai afectat de deșeurile abandonate.

Cele mai multe le-a găsit și strâns în apropierea Mănăstirii Dealu, iar imaginea locului i-a prilejuit una dintre observațiile sale acide:

„Că, deh, ce are a face PET-ul aruncat în iarbă cu Sfînta Cruce? Dumnezeu ne iartă, că este bun și îngăduitor. Avem și noi păcatele noastre, dar, în general, suntem ce trebuie: oameni cumsecade.”

Alpinistul dâmbovițean amintește că prima Zi de Curățenie Națională a fost organizată în 2010, când peste 200.000 de voluntari au participat la acțiuni de ecologizare. La 16 ani distanță, consideră dificil de spus cât de mult au reușit astfel de campanii să schimbe comportamente, câtă vreme voluntarii continuă să adune deșeurile lăsate de alții.

Mesajul său merge însă dincolo de curățenia făcută într-o singură zi și atinge contradicția dintre patriotismul declarat și felul în care ne purtăm, concret, cu locurile în care trăim.

„Este interesant cum ținem steagul sus, că mai patrioți ca noi nu întîlnești pe mapamond, că de la străini ni se trage, iar cînd trebuie să facem ceea ce se cuvine pentru țară, luăm o țuică și ne trece.”

Iar concluzia lui Geo Badea e probabil și cea mai bună concluzie pentru povestea asta: „Cine să ne-o facă curată, dacă nu noi?”

AUTOR: F.S