Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a făcut public proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în materie electorală și reafirmă, totodată, că alegerile parlamentare anticipate pot fi organizate.
Proiectul de lege elaborat de AEP nu pune în discuție posibilitatea organizării unui astfel de scrutin, ci urmărește ca, în eventualitatea în care acesta ar avea loc, procesul electoral să se desfășoare cu respectarea deplină a Constituției și a garanțiilor pe care legea le oferă fiecărui alegător, oriunde s-ar afla.
Proiectul de act normativ a fost publicat astăzi, 28 septembrie 2026, și poate fi consultat pe site-ul www.roaep.ro, la secțiunea „Legislaţie electorală – Transparență decizională”.
Observațiile și propunerile privind proiectul menționat pot fi transmise la adresa de e-mail www.roaep.ro, la secțiunea [email protected], până la data de 08.10.2026.
Potrivit art. 63 alin. (2) din Constituția României, alegerile pentru Camera Deputaților și pentru Senat se desfășoară în cel mult trei luni de la dizolvarea Parlamentului. Încă din luna iulie, AEP a explicat, pe baza analizei direcțiilor de specialitate, că respectarea termenului constituțional de trei luni presupune modificarea unor termene prevăzute de Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, și a semnalat dificultățile logistice ale organizării unui scrutin anticipat într-un interval atât de scurt, inclusiv în ceea ce privește constituirea secțiilor de votare din străinătate.
Legea nr. 208/2015 a fost concepută pentru alegerile la termen, a căror dată este cunoscută cu mult timp înainte, și prevede că data alegerilor se aduce la cunoștință publică cu cel puțin 90 de zile înainte de ziua votării, întregul calendar al operațiunilor electorale fiind construit pornind de la acest interval.
În cazul dizolvării Parlamentului, această prevedere nu poate fi aplicată împreună cu termenul constituțional, deoarece între momentul dizolvării și adoptarea hotărârilor Guvernului privind data alegerilor, calendarul electoral și măsurile organizatorice trec, inevitabil, câteva zile. Proiectul de lege înlătură această contrarietate: Guvernul ar urma să adopte, la propunerea AEP și a Ministerului Afacerilor Interne, hotărârile privind data alegerilor, calendarul, cheltuielile și măsurile tehnice în cel mult cinci zile de la dizolvarea Parlamentului, iar data alegerilor ar urma să fie adusă la cunoștință publică cu cel puțin 75 de zile înaintea zilei votării.
Potrivit proiectului de lege durata campaniei electorale rămâne neschimbată, astfel încât competitorii electorali și alegătorii beneficiază de același interval de 30 de zile pentru prezentarea și cunoașterea programelor electorale. Pentru a încadra operațiunile în intervalul constituțional, o parte dintre termenele intermediare se reduc la jumătate. Sunt exceptate însă, în mod expres, termenele care asigură garanțiile esențiale ale procesului electoral: depunerea candidaturilor și a semnelor electorale, stabilirea ordinii pe buletinul de vot, solicitarea timpilor de antenă, desemnarea președinților birourilor electorale, aducerea la cunoștință publică a secțiilor de votare, tipărirea listelor electorale permanente, termenele de 24 de ore și de două zile, precum și toate termenele ulterioare încheierii votării. Căile de atac și operațiunile de numărare, centralizare și stabilire a rezultatelor se desfășoară, așadar, în aceleași condiții ca la orice alegeri. În același spirit al proporționalității, numărul minim de susținători necesar pentru depunerea candidaturilor se reduce la jumătate, corespunzător timpului mai scurt disponibil pentru strângerea semnăturilor, astfel încât accesul la competiția electorală să nu fie îngreunat de caracterul anticipat al scrutinului.
Editor: IFA
