You are currently viewing CÂND CALCULATORUL ÎNCĂPEA ÎNTR-O CUTIE DE BRONZ. POVESTEA UNEI INVENȚII DE ACUM 2000 DE ANI – ALEXANDRA MARINESCU

CÂND CALCULATORUL ÎNCĂPEA ÎNTR-O CUTIE DE BRONZ. POVESTEA UNEI INVENȚII DE ACUM 2000 DE ANI – ALEXANDRA MARINESCU

Astăzi, dacă vreau să aflu cât este ceasul în Tokyo, când va avea loc următoarea eclipsă sau să rezolv un calcul complicat, nu trebuie decât să-mi scot telefonul din buzunar. Avem calculatoare care încap în genți, ceasuri inteligente la încheietură și dispozitive capabile să ne ofere răspunsuri în câteva secunde. Ne-am obișnuit atât de mult cu tehnologia, încât aproape că am uitat cât de spectaculoasă este, de fapt, evoluția ei. Dar ce-ar fi dacă ți-aș spune că, în urmă cu peste 2000 de ani, oamenii aveau deja un fel de calculator? Nu avea ecran, tastatură sau conexiune la internet, ci rotițe din bronz și un mecanism care pare desprins dintr-un laborator modern.

Se numește mecanismul de la Antikythera și povestea lui începe în 1901, în apropierea unei insule grecești cu același nume. Câțiva scafandri care căutau bureți de mare au descoperit epava unei nave antice, iar printre obiectele recuperate se afla și o bucată de metal puternic deteriorată. Nimic nu anunța că acea piesă avea să devină una dintre cele mai fascinante descoperiri arheologice din lume. La o examinare mai atentă, cercetătorii au observat în interiorul ei un sistem complicat de roți dințate. Nu era o bijuterie, nici un obiect decorativ, ci un dispozitiv mecanic construit, cel mai probabil, între anii 150 și 100 î.Hr. Practic, un calculator astronomic realizat cu mult înainte ca cineva să-și imagineze existența tehnologiei electronice.

Imaginează-ți o cutie de bronz în interiorul căreia se ascundeau zeci de rotițe minuscule. Prin rotirea unei manivele, mecanismul punea în mișcare mai mulți indicatori care ofereau informații despre poziția soarelui și a lunii, fazele lunare, ciclurile calendaristice și eclipsele. Cercetările au arătat că dispozitivul era conceput și pentru reprezentarea mișcărilor celor cinci planete cunoscute în Antichitate: Mercur, Venus, Marte, Jupiter și Saturn. Cu alte cuvinte, oamenii de atunci puteau urmări anumite fenomene astronomice cu ajutorul unui instrument mecanic pe care îl manevrau manual. Mie mi se pare incredibil că toate aceste calcule erau transpuse într-un obiect atât de compact, fără electricitate și fără tehnologia pe care astăzi o considerăm indispensabilă. Și povestea nu se oprește aici! Mecanismul a fost recuperat în 82 de fragmente, iar inscripțiile descoperite pe suprafața sa continuă să le ofere cercetătorilor indicii despre funcționarea lui. În 2021, o echipă de la University College London a publicat o nouă reconstrucție a sistemului, încercând să explice inclusiv modul în care erau reprezentate mișcările planetelor.

Când compar invenția aceasta cu dispozitivele pe care le folosim astăzi, îmi dau seama cât de mult s-a schimbat lumea. Acum avem aplicații pentru aproape orice, iar un telefon obișnuit poate face lucruri la care oamenii din Antichitate nici nu ar fi visat. Totuși, mecanismul de la Antikythera îmi amintește că dorința de a înțelege universul și de a găsi soluții ingenioase nu este deloc nouă. Poate că nu vom afla niciodată toate detaliile despre omul sau oamenii care l-au construit, dar un lucru este sigur: acum două milenii, cineva privea cerul, făcea calcule și transforma matematica într-un mecanism extraordinar. Dacă astăzi ne bucurăm că avem un calculator în buzunar, cred că merită să ne amintim și de strămoșul său din bronz, care a demonstrat că ingeniozitatea umană nu are nevoie de electricitate pentru a surprinde lumea.

Pasionată de artă în toate formele ei, Alexandra Marinescu este master al Facultății de Științe Politice, Litere și Comunicare, Universitatea Valahia din Târgoviște.