Postul intermitent (intermittent fasting) este unul din cele mai puternice trenduri actuale în materie de alimentație.  Nu este o dietă, ci un model alimentar în care contează mai mult când decât cât mâncăm. Recomandarea este de a fi pus în practică doar de către persoanele sănătoase și sub control medical.

Există mai multe versiuni populare de post intermitent dar toate presupun intervale de timp în care putem mânca și altele în care putem doar bea lichide fără calorii:

• varianta 16/8, de departe cea mai populară, presupune 8 ore în care se poate mânca și restul de 16 în care se pot consuma doar lichide (apă, ceai, cafea). Practic, asta se întâmplă când sărim peste micul dejun și mâncăm doar la prânz și seară. Unii preferă, în schimb, să elimine masa de seară.

• varianta 24 h post negru, presupune una sau două zile non consecutive pe săptămână în care se pot consuma doar lichide fără calorii. Este exact ceea ce în mod tradițional era numit post negru în vinerea dinaintea Paștelui ortodox.

• varianta 5:2, adică două zile din cele șapte ale săptămânii în care putem mânca doar foarte puțin, circa 500-600 kcal în 24h. Această variantă seamănă relativ cu zilele de post în credința ortodoxă, în care miercurea și vinerea se mâncau doar produse vegetale.

Postul intermitent nu prevede alimente permise sau interzise, motiv pentru care se naște spontan întrebarea dacă practicându-l putem mânca orice și oricât. În nici un caz, răspund nutriționiștii. Nu ne putem hrăni exclusiv din hamburger și cartofi prăjiți ținând post intermitent.

Recomandarea generală este de a rămâne în limitele alimentației sănătoase, chiar dacă sunt acceptate cu mai multă toleranță excepțiile de la reguli şi un aport caloric ceva mai ridicat. Iată ce recomandă să consumăm dacă ținem post intermitent Andres Ayesta, nutriționist specializat pe acest segment:

apă, cafea fără zahăr, cereale cât mai puțin procesate, zmeură, afine, linte, cartofi, seitan (înlocuitor vegan de carne, obținut prin eliminarea amidonului din cereale), humus, somon sălbatic, soia, smoothies de fructe, lapte îmbogățit cu vitamina D, vin roșu, papaya, fructe oleaginoase, unt clarificat, dressinguri fără aditivi făcute în casă, integratoare cu aminoacizi esențiali și cu multivitamine.

Postul intermitent, așa cum o confirmă cercetările din ultimii ani, are multe efecte benefice, primul fiind acela că este o metodă sănătoasă de slăbit. Intuintiv, oamenii din generațiile trecute atribuiau postului religios multe avantaje pentru sănătate, pe care știința începe să le confirme.

După ce mâncăm, pancreasul secretă insulină pentru a metaboliza carbohidrații. De foarte multe ori, în alimentația modernă cantitatea de carbohidrați e mai mare decât cea care poate fi metabolizată. Motiv pentru care, în loc să fie consumați imediat, se depozitează sub formă de grăsimi. În caz contrar, când nu mâncăm mai multe ore la rând, corpul începe să ardă din depozitele de grăsime ca să își asigure energia pentru a funcționa. Greutatea corporală rămâne constantă atunci când cele două modalități ale corpului sunt în echilibru.

Postul intermitent generează o serie de efecte pozitive foarte importante la nivel celular și molecular:

• activează autofagia, un proces pentru al cărui studiu autorul său a primit recent premiul Nobel pentru medicină. În lipsa nutrienților din alimentație, celulele încep să consume resturi provenite din celulele moarte, eliminand deşeurile celulare şi căpătând astfel forţă. Aceste deşeuri au un mare potenial inflamator, eliminarea lor prin autofagie îndepărtând riscul multor patologii

• crește producția de de hGH (hormonului de creștere uman), care stimulează creșterea musculară și consumul de grăsimi și încetinește îmbătrânirea

• scade producția de insulină, ceea ce amplifică arderea grăsimilor depozitate dar reduce și senzația de foame

• este potențată exprimarea genică, adică genele își exercită mai intens capacitatea protectivă, prevenind mult mai bine îmbolnăvirea și îmbătrânirea

În urma acțiunilor metabolice descrise anterior, efectele asupra sănătății sunt multiple și au fost în timp confirmate de studii și statistic. Printre ele se numără: scăderea în greutate, scăderea nivelului general de inflamație, efectele pozitive asupra inimii, protecție antitumorală sporită, creșterea longevității. Totodată, postul intermitent are efecte pozitive la nivel cerebral fie prin stimularea directă a regenerării neuronale, fie prin întârzierea instalării unor boli degenerative, precum Alzheimer-ul.

Ultimul dar nu cel din urmă, cercetările în domeniul psihologiei arată că postul educă voința și crește capacitatea de autocontrol. Ceea ce poate imprima un efect pozitiv în general asupra vieții. Un post alimentar are, aşadar, şi o importantă componentă spirituală, întărește caracterul.