Un studiu al oamenilor de știință de la Universitatea North Carolina a arătat că virusul SARS-CoV-2, cel care provoacă boala COVID-19, pătrunde mai repede prin nas decât prin gură. Explicația este că respirăm în majoritatea timpului pe nas, nu pe gură.

Odată ajuns în cavitatea nazală, acest virus își croiește cale spre plămâni și, în multe cazuri, poate duce la pneumonie, dovadă fiind radiografiile înfricoșătoare date publicității de medicii care au avut în grijă pacienți cu boala COVID-19.

Mai mult, studiul pomenit mai sus a relevat că încărcătura virală este mult mai mare în cavitatea nazală. Un motiv în plus, dacă mai era nevoie, să purtăm masca de protecție ȘI PE NAS!

Cei care sunt reticenți în a purta masca așa corect, trebuie să știe că masca nu scade saturația de oxigen din sânge și nici nu „prinde ca într-o menghină” dioxidul de carbon expirat.

Dr. Cristopher Ewing, medic pneumolog care are în grijă mulți pacienți copii cu astm și fibroză chistică, spune că masca de protecție era purtată de pacienții lui și înainte de pandemie, inclusiv în aer liber, pentru a reduce riscul de infecții respiratorii care le-ar fi putut pune în pericol viața prin complicațiile survenite.

Mulți dintre noi nu suntem obișnuiți să purtăm mască, pentru că nu am fost nevoiți. Senzația acelei măști pe față poate duce la disconfort și stări anxioase, dar aceste lucruri pot fi prevenite dacă învățăm să respirăm corect.

,,Mai ales când suntem stresați, creierul ne poate modifica tiparul respirației. Concret, când suntem surescitați, respirăm mai mult pe gură, apare hiperventilația, adică fie respirăm prea rapid, sau hipoventilația, adică respirăm prea încet. Astfel apare senzația de sufocare, de lipsă de aer, chiar de amețeală sau de leșin, pe care mulți oameni o asociază lipsei de oxigen, lucru complet greșit. Deci cauza nu este banala mască. Bătălia se duce cu propriul nostru creier„, explică medicul.

Cât despre dioxidul de carbon „prins” în mască, reține următoarele: particulele de dioxid de carbon expirat sunt mult mai mici decât particulele de salivă, deci pot ieși fără probleme din mască, nu rămân acolo și nu te îmbolnăvesc. În schimb, particulele de salivă eliminate prin tuse, strănut, vorbit tare sunt reținute de mască și astfel îi protejezi pe cei din jurul tău.

Persoanele asimptomatice și cele presimptomatice sunt responsabile de aproximativ 50% din cazurile totale de infecție cu noul coronavirus, arată o cercetare publicată în revista științifică Proceedings of the National Academy of Sciences.

Chiar și în absența simptomelor, o persoană infectată poate transmite virusul (prin respirație, tuse, strănut, vorbit tare, țipat etc).

Revenind, masca purtată pe gură și pe nas te protejează atât de tine, cât și pe cei din jurul tău. Așa că fă un efort și poart-o corect!

Firește, nu purta aceeași mască zile sau săptămâni la rând. Dacă porți mască medicală chirurgicală, schimb-o la fiecare 4 ore sau ori de câte ori se umezește, murdărește, deteriorează.

Măștile din bumbac se sterilizează după fiecare purtare prin spălare la minimum 60 de grade Celsius, cele de tip FFP2/FFP3 pot fi sterilizate într-un dispozitiv special cu lumină ultravioletă.