Zilele acestea am văzut în jurul meu numai nemulțumire izvorâtă din neputința de a pleca, de sărbători, departe de casă. Desigur, mi-ar plăcea și mie să petrec la poalele unui munte, însă dacă stau bine să mă gândesc, am fost întotdeauna adepta Crăciunului acasă, aproape de familie, cu mese mari, la bunici în salon – acolo unde, de la sobă, miroasea a lemne. Am fost plecată și am căutat zăpadă undeva mai la nord în fiecare an, însă în ziua de 25 decembrie am preferat mereu să fiu lângă ai mei. Cu bune și cu mai puțin bune, magia lunii decembrie ne-a adus de fiecare dată unii lângă ceilalți și cu riscul de a părea melancolică și de a vă spune un clișeu, visez ca, bunică fiind, copii și nepoții să-mi calce pragul în sfânta zi de Crăciun.
Ca pentru foarte mulți alți oameni, căci nici măcar într-o astfel de situație nu-i neapărat corect să generalizăm, Craciunul acesta este cu mult diferit de cel de anul trecut, precum și de cel de acum doi ani. De fapt, deloc asemănător cu niciun alt an, anul 2020 ne-a învățat pe toți să fim mai buni, mai darnici, mai atenți cu cei din jurul nostru și mai atenți cu nevoile celorlalți. Cumva, am simțit că o bună parte din an s-a asemănat extrem de tare cu luna decembrie a fiecărui an. Desigur, ca întotdeauna, oameni cârcotași, necinstiți, răutăcioși și lipsiți de compasiune pentru tot ce îi înconjoară, se regăsesc la orice pas, indiferent de luna anului, indiferent de an – și desigur, anul 2020 nu a făcut excepție.
Iubesc cu toată ființa mea perioada sărbătorilor de iarnă, luna magică undrea, tradițiile, mâncarea, bucuria copiilor, împodobirea bradului, a casei și a sufletului. Decembie 2020 ne găsește plini de speranță, încrezători că va fi mai bine. Nădejdea ca lucrurile merg într-o direcție mai bună și că oamenii încep să realizeze că umanitatea e despre ajutorul oferit ceorlalți, nu despre noi înșine, nu despre egoism. Ca de fiecare dată, luna cadourilor ne oferă în dar zâmbete, ne face să fim mai înțelegători, ne umple de planuri de viitor și ne strânge în jurul mesei, alături de familie.
Decembrie este despre tot, despre lumini în orașe, în case și în oameni. Decembrie este despre Crăciun, despre un nou început, despre magia sărbătorilor și despre oameni. Oricum ar fi supranumită, ea vine încărcată de cadouri, de magia sărbătorilor, de venirea Moșilor – Crăciun și Nicolae, de bucuria celor mici, dar și de cea a celor mai mari. Decembrie e de poveste, e despre fiecare în parte și despre noi toți la un loc.

Pasionată de artă în toate formele ei, Alexandra Marinescu este masterand al Facultății de Științe Politice, Litere și Comunicare, Universitatea Valahia din Târgoviște.