Nu știu dacă ați fost vreodată atenți la strânsa legătură dintre vremea de afară și comportamentul oamenilor, cu toate că, în ultimii ani, termenul meteosensibil a fost folosit de români mai mult ca niciodată. Puțini știu, însă, că despre meteosensibilitate se vorbește de mai bine de câteva zeci de ani, chiar dacă poate la început nu exista un cuvânt care să definească cu exactitate sensibilitatea anumitor persoane vizavi de fenomenele meteorologice.
Modificările atmosferice și cum intervin acestea în comportamentul de zi cu zi al oamenilor sunt studiate încă din cele mai vechi timpuri, nu doar ca explicație pentru anumite schimbări de stare, ci și ca punct de plecare pentru anumite activități. De pildă, oamenii obișnuiau să lucreze pământul în funcție de fenomenele meteo, iar ultima ninsoare a simbolizat întotdeauna schimbarea anotimpului și a cojoacelor celor nouă babe – care prevestesc și astăzi firea omului și cât de senin va fi sau nu anul următor.
În același timp, vremea a reprezentat un bun ceasornicar în ceea ce privește viața animală, iar oamenii au învățat de-a lungul anilor când, cum și de ce animalele au anumite comportamente distincte în funcție de vremea de afară – fi că vorbim de trecerea anotimpurilor sau de venirea ploii. De câte ori nu am auzit că ciorile prevestesc ploi sau că păsările călătoare iau cu ele spre țările calde ultimele raze blânde de soare?
Și cu toate acestea, să revenim la oameni și să vă explic, așa cum obișnuiesc, de ce am ales să vă povestesc astăzi despre vreme. Săptămânile ce tocmai s-au scurs au fost extrem de capricioase. Ploaia s-a împletit cu fulgii de nea, soarele a avut dinți și primăvara părea că duce un război cu iarna, care nu mai dorea să plece. Ei bine, astăzi, privind în jur, socot că, metaforic vorbind, primăvara a câștigat și își intră, în sfârșit, în drepturi. Gradele din termometre au început să crească, soarele strălucește și norii nu au loc pe cer. Păsările ciripesc, se întorc la cuiburile lăsate în urmă toamna trecută sau își fac altele noi, gândăcei de toate soiurile se văd pe peticele verde-crud de iarbă și copacii au început să înflorească și ei.
Toate acestea au făcut ca oamenii să zâmbească mai mult – chiar dacă purtăm cu toții mască, expresia facială este trădată de ochi, aleg haine din ce în ce mai colorate, grija umbrelei nu mai există, gecile groase care făceau deplasarea mai grea au fost înlocuite de cardigane și de eșarfe cu nuanțe vii. Consider că această mișcare în masă a avut loc datorită unui gând colectiv și chiar dacă meteosensibilitatea se manifestă diferit de la om la om, de această dată pare că ne-a acaparat pe toți și prevestește un singur lucru: a venit primăvara!

Pasionată de artă în toate formele ei, Alexandra Marinescu este masterand al Facultății de Științe Politice, Litere și Comunicare, Universitatea Valahia din Târgoviște.