M-am uitat peste articolele de săptămâna trecută și implicit de săptămâna aceasta și m-am gândit să schimb puțin registrul, astfel că mă abțin să mai aduc în discuție vacanțele, concediul, vara sau cât de tare îmi place acest anotimp și cât de mult iubesc lucrurile pe care îl aduce cu el. Oricât de tare m-ar tenta subiectul călătoritului, al serilor în care soarele uită să apună și al temperaturilor ridicate din termometru, astăzi vreau să vorbesc despre prima impresie, despre cât de mult contează sau nu ea, dar și despre cât de relevantă este.
Obișnuiam să cred că prima impresie nu reflectă realiatea, că nu este necesar să îi acordăm importanță și că nu este bine să ne formăm părerea despre un om bazându-ne exclusiv pe ea. Vorbesc invocând timpul trecut pentru că de-a lungul timpului am învățat că unele principii se schimbă, că nu este neapărat greșit să ne modificăm convingerile, că acest lucru nu are niciun fel de legătură cu duplicitatea sau cu ipocrizia. Revenind, așa cum am spus și în rândurile de mai sus, dacă unele păreri despre întâiul contact s-au schimbat, altele au rămas, cumva, neclintite. Astfel că, chiar și acum, cred cu tărie că prima impresie nu reflectă realitatea, că, cel puțin pentru câteva ore, poți mima cu ușurință un anumit comportament sau că emoțiile te pot acapara într-o manieră negativă și îți pot ruina cu rapiditatea gândului imaginea. Consider că este necesar să îi acordăm celui din fața noastră o prezumție favorabilă.
Nu de puține ori mi s-a întâmplat să cunosc un om și imediat să conturez în mintea mea un anumit comportament, a anumită personalitate, ca după doar câteva întâlniri părerea mea să i-a o întorsătură completă. Că nu e bine să judecăm de la prima întrevedere știm toți, însă nu putem de fiecare dată să ținem cont de acest aspect, așa că avem tendința să creionăm omul din fața noastră fără prea multe cunoștințe, după fizic, după îmbrăcăminte și după alte lucruri la fel de superficiale.
Și dacă tot am adus în discuție fizicul, am să vă spun un secret: tocmai pentru că nu sunt genul de femeie după care toți bărbații să întoarcă capul, am căutat mereu să fiu genul de femeie care atunci când deschide gura să atragă atenția tuturor, băieți și fete deopotrivă. Mi-am construit caracterul, personalitatea, principiile de viață și experiența studiului astfel încât să pot spune lucruri inteligente, frumoase, calde, să pot alina, să pot mustra, să pot susține, să pot purta conversații indiferent de domeniu, de interlocutor sau de moment. Nu întotdeauna toate acestea se întâmpă faptic, însă în permanență încerc să îmbunătățesc, să mai învăț ceva nou, să mai fac ceva diferit.
Cu toate acestea, tot experiența mi-a arătat că o primă impresie bună reprezintă un start bun. Am învățat că atunci când urmează se avem un prim contact cu cineva nou, ideal ar fi să îmbrăcăm cea mai bună versiune a noastră, să purtăm un parfum discret care să ne ofere încredere în sine, să ne aranjăm părul și să luăm pe noi haine decente, care să ne reflecte personalitatea. În concluzie, prima impresie contează cu siguranță, însă nu este definitivă și nu trebuie să fie cea cântărește cel mai greu.
Pasionată de artă în toate formele ei, Alexandra Marinescu este masterand al Facultății de Științe Politice, Litere și Comunicare, Universitatea Valahia din Târgoviște.














