Țările membre ale Uniunii Europene se caracterizează prin faptul că au atins niveluri ridicate de dezvoltare umană. În urma calificărilor Națiunilor Unite, în 2019, dintre țările UE, doar Bulgaria și România, ocupantele pozițiilor 53 și 54, s-au aflat în afara clasamentului primelor 50 de țări din lume la Indicatorii de Dezvoltare Umană, în timp ce patru au fost pe primele zece poziții.

Indicatorii de Dezvoltare Umană oferă cea mai largă viziune posibilă asupra nivelului de dezvoltare socială, economică, democratică și culturală a unui stat sau regiune. Este un indicator care analizează variabile multiple, inclusiv condițiile materiale obiective, îngrijirea sănătății, accesul la educație, funcționarea și transparența instituțională și protecția drepturilor fundamentale.

Conform studiilor, această îmbunătățire a condițiilor obiective de viață în Europa se bazează în principal pe consolidarea acordurilor comerciale multilaterale semnate în cadrul comunității. Uniunea Europeană a reușit astfel să se consolideze ca o piață integrată de peste patru sute patruzeci de milioane de locuitori, care operează, în multe cazuri, cu o monedă comună.

Războiul a deschis, însă, un nou front dezvăluind dependența energetică excesivă a Europei de regimuri autoritare, țări și regimuri în care drepturile fundamentale ale omului, care alcătuiesc esența filozofică a proiectului european, sunt încălcate în mod flagrant.

”Marea întrebare pusă pe masă și la care cetățenii europeni trebuie să răspundă este dacă sunt dispuși să plătească prețul pentru apărarea principiilor lor de libertate și democrație, în sensul cel mai larg. 

Nu pare ceva inteligent să ascundem problemele care ar apărea din asta, dar nu trebuie să pierdem din vedere faptul că proiectul european a reușit să depășească alte momente similare, sau chiar mai complicate, de anxietate”, subliniază într-un articol Daniel Castillo Hidalgo și Sergio Solbes Ferri, profesori de Istorie și Instituții Economice la Universitatea Las Palmas de Gran Canaria.

AUTOR: F.S.