Numărul premierilor post-decembriști ai României a depășit deja cifra magică 20…și asta fără să-i numărăm și pe interimarii care au condus în situații de avarie, câte un guvern de compromis. Guvern, care nimeni nu mai știe ce componență are, de la un an la altul, și al câtelea este, începând cu 1989. Iar la cum se fac alianțele e greu de urmărit și care partid mai are ce portofoliu. Asta în afară de UDMR, care a fost o constantă în formarea guvernelor românești și a majorităților, astfel că a cerut mereu cam aceleași scaune.

În tot acest vacarm de fețe, declarații, stiluri, veniri și mai ales plecări, unul dintre cei mai longevivi și demni premieri ai României a rămas, în ciuda condamnării primite și executate, sau a poveștilor cu mătușa Tamara, Adrian Năstase. Cel care, deși s-a delimitat de ceva timp de zona politică, a reușit să rămână o figură respectată, a cărei părere cântărește greu și care menține o distanță sigură de tot ceea ce însemnă scandal. Pentru că, așa cum recunoaște și deputatul Radu Popa, opiniile lui Năstase „vin încărcate de cunoaștere și de argumente”.

„Când Adrian Nastase dă un interviu presei, tot PSD-ul se uită cu atenție. Unii culeg idei și le transformă în proiecte politice iar alții primesc acces la înțelegere. Indiferent din ce unghi citești opiniile fostului premier, acestea vin încărcate de cunoaștere și de argumente. Anvergura minții sale desenează prăpastia dintre ceea ce ar trebui sa fie un prim-ministru și violul colectiv al celor care ulterior au abuzat fotoliul de la Palatul Victoria, prin metode neconvenționale. O tristețe devastatoare te face să îți cauți pașaportul…Cine vrea să ne salveze?…
Distanța dintre opiniile foștilor prim-miniștri e la fel de mare ca cea dintre Universitatea Dimitrie Cantemir și Universitatea București”, scrie Radu Popa, pe pagina sa de socializare.

AUTOR: F.S.