Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a prezentat, miercuri, raportul trimestrial asupra inflaţiei, anunțând o revizuire în creştere la 7,5% a prognozei pentru finalul anului.

„Rata anuală a inflaţiei, măsurată cu indicatorul Indicele preţurilor de consum, calculat de Statistica din România, şi-a accentuat parcursul descendent în trimestrul II 2023, inclusiv ca urmare a reducerii dinamicii anuale sub indicele pe care noi îl numim CORE2 ajustat.

Determinanţii principali care au dus rata inflaţiei în jos sunt dezinflaţia puternică la nivelul bunurilor energetice, continuarea corecţiei cotaţiilor la materiile prime, acordul procesatorilor şi comercianţilor locali de a reduce preţul de consum al laptelui, temperarea în continuare a aşteptărilor inflaţioniste ale operatorilor economici, iar în sens opus au acţionat câţiva factori, menţionez acum: creşterea costurilor cu forţa de muncă, tendinţa încă ascendentă a preţurilor de import cu toată stabilitatea cursului şi persistenţa excedentului de cerere, care însă este în atenuare vizibilă.

Ne menţinem însă pe cea mai bună poziţie la nivel regional din perspectiva ratei inflaţiei, mai ales dacă avem variaţia medie anuală, suntem în continuare pe locul 9”, a explicat guvernatorul BNR.

El a precizat că se înregistrează o scădere a preţurilor la combustibil şi există o evoluţie favorabilă pe segmentul alimentelor procesate.

„Aceasta este compoziţia indicelui preţurilor de consum şi observaţi parte negativă pentru prima oară, trimestrial, avem evoluţie la combustibil, evoluţii negative, în sensul de descreştere a preţurilor, de scădere a preţurilor. Ce mai observăm? Că avem şi evoluţie favorabilă pe segmentul alimentelor procesate. Fluctuaţia cotaţiei ţiţeiului la niveluri inferioare celor din anul precedent a menţinut variaţiile anuale ale preţurilor combustibililor în teritoriu negativ în T2, în trimestrul doi.

Preţurile la pompă sunt, hai să le numim, rezonabile. Orice creştere nu dă bine, dar sunt rezonabile comparativ cu ce am avut anul trecut. Cotaţiile materiilor prime şi-au continuat corecţia, cu efecte benefice de-a lungul lanţurilor de producţie. Această evoluţie a materiilor prime ne-a influenţat pozitiv şi pe noi, dar nu numai pe noi, în general, inflaţia în lume, în Europa, trăim în Europa, a venit în jos graţie acestei evoluţii, de data asta favorabilă, a cotaţiilor principalelor materii prime. În consecinţă, după ce ne-am speriat anul trecut, datorită preţurilor producţiei industriale care, observaţi, cresc foarte mult, acestea au venit în jos la niveluri foarte apropiate de cele ale indicelui preţurilor de consum”, a transmis Mugur Isărescu.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României a explicat că pe piaţa muncii sunt condiţii relativ tensionate.

„Pe piaţa muncii avem condiţii relativ tensionate şi această tensiune, această lipsă relativă de forţă de muncă continuă să ofere angajaţilor o putere mai mare de negociere. În partea dreaptă aveţi şi costurile unitare cu forţa de muncă. Trebuie să vă spun că acest lucru se întâmplă numai în România.

Recent am fost la un seminar internaţional la Dubrovnik, organizat cu sprijinul Fondului Monetar Internaţional, şi un mesaj al unui specialist de la Fond a fost să ne pregătim de o inflaţie corelată cu creşterea costurilor salariale. Deci, este o inflaţie destul de periculoasă, pentru că nu o combaţi uşor. Ăsta este într-adevăr un uşor avertisment legat de evoluţia viitoare a preţurilor, nu numai în România, dar în Europa în general.

Avem o temperare a creşterii economice în T1. Ne ajută din punct de vedere al inflaţiei. Ştiţi că este foarte greu să faci ce am făcut noi anul trecut, adică să dai inflaţia în jos şi în acelaşi timp să nu creezi recesiune. Este un balans dificil de realizat. Până acuma ne-a ieşit, ca să spunem aşa, însă acest lucru a însemnat o prelungire a excedentului de cerere, deci deviaţia PIB-ului a rămas pozitivă. Se atenuează, dar mai greu decât am fi vrut noi să se atenueze”, a mai afirmat Isărescu.

Isărescu a fost întrebat ce efecte ar putea să aibă măsuri precum triplarea taxelor pentru unele firme mici şi mijlocii, eliminarea TVA de 5%, dar şi suprataxarea caselor de lux.

„Diverse. Aveţi o listă de măsuri şi fiecare poate să aibă efecte diverse atât asupra cererii, asupra creşterii economice şi asupra inflaţiei. Le vom explica atunci când vor apărea. Altfel, creez iar o suită de ştiri care sunt pe lângă subiect. Subiectul pe care noi îl abordăm acum este că sprijinim un program al Guvernului de ajustare fiscală, ca să nu spun corecţie că sună mai grav aşa, ajustare fiscală şi de consolidare fiscală. Pe acela îl sprijinim în totalitate. Cum va ieşi el este atributul Guvernului. El are politica fiscală şi noi vom lucra cu el ca să fie într-adevăr o ajustare fiscală şi o consolidare fiscală”, a afirmat guvernatorul BNR.

El a precizat că decizia legată de aceste măsuri este una politică.

„Personal şi colegi de-ai mei şi-au expus puncte de vedere legate de diverse. Au fost uneori taxaţi pe drept, pe nedrept şi aşa mai departe. Deci nu ne-am ferit să ne expunem punctul de vedere, dar nu vrem să creăm încă un tărăboi. Nu avem în faţă decizii tehnice. Din punct de vedere tehnic s-a pronunţat Consiliul Fiscal, diverse formule de ajustare şi de consolidare.

Avem un raport al Băncii Mondiale, avem un raport al Fondului Monetar Internaţional, avem discuţiile cu Uniunea Europeană, Guvernul discută permanent. Decizia este însă politică, nu tehnică, deci nu puteţi să mă întrebaţi pe mine. Sunt o instituţie a statului care are un mandat precis.

Care este soluţia politică foarte bună? Eu vă spun numai atât: Guvernul trebuie să facă şi ajustare şi consolidare fiscală, dar în acelaşi timp, trebuie să asigure stabilitatea politică şi coeziunea socială. Deci este o decizie pur politică şi când noi vorbim de stabilitate financiară, care este esenţială. Pot să vă mai adaug ceva. Fără stabilitate politică şi coeziune socială nu putem să avem stabilitate financiară”, a transmis Isărescu.

Editor: I.F.A.