În ultimii ani, mai multe familii de români stabilite în străinătate au trăit drama de a fi deposedate abuziv de copiii lor. O situație în care, cu mici excepții, autoritățile române s-au dovedit depășite de situație și chiar neputincioase.  În acest context, președintele Comisiei de Politică Externă din Senatul României, Titus Corlățean, care s-a dovedit preocupat de aceste situații de-a lungul timpului, a condus, astăzi, o ședință pe această temă sensibilă.

„Am condus după-amiază ședința reunită a 4 comisii parlamentare competente (politică externă și respectiv „românii de pretutindeni”), în cadrul căreia am audiat reprezentanții mai multor instituții guvernamentale care au între atribuții obligativitatea de a acorda asistență și susținere familiilor de români care trăiesc în state europene și care au fost deposedate cu forța, nu o dată abuziv, de copiii lor, de către autoritățile de asistență socială din aceste state. Se disting negativ o serie de țări vest-europene și mai ales statele nordice. Au fost prezente, ca instituții, Ministerul Justiției, Ministerul Familiei, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Ministerul Afacerilor Externe.
O temă dureroasă și un număr de cazuri grave semnalate, care care a crescut exponențial, din păcate, în ultimii ani. O audiere la care doamnele ministru ale Familiei și Justiției au avut diligența să comunice în avans motive obiective pentru imposibilitatea participării. Din partea Ministrului Afacerilor Externe, tăcere absolută și, surprinzătoar, absență. Regretabil. Probabil participarea la Consiliul național al PNL a fost mai importantă.
Membrii Parlamentului, mulți dintre ei din cei care s-au implicat de-a lungul anilor în încercarea de soluționare a problemei reunificării familiilor de români cu copiii luați abuziv în alte state, au formulat numeroase comentarii, întrebări sau propuneri. Au primit răspunsuri, unele convingătoare, altele mai puțin, din partea instituțiilor statului invitate la audiere. Cazuri cunoscute de mai mulți ani, care și-au găsit doar parțial o rezolvare fericită, au fost menționate: Bodnariu, Nan, Mihaela Seidler, Hermina Gheorghe, Furdui, Rotundu, Barbu, Leș sau, mai recent, cazul dureros al familiei Samson din Suedia, ale cărei fete sunt deținute abuziv, cu încălcarea reglementărilor internaționale în materie, cu simularea unei atitudini de cooperare cu statul român și, în orice caz, împotriva voinței statului de unică cetățenie a minorilor, România.
Concluzia membrilor Parlamentului a fost comună: statul român nu este în clipa de față pregătit să gestioneze instituțional operativ, coordonat și eficace avalanșa de cazuri dramatice semnalate permanent autorităților române de părinți disperați din străinătate! Este nevoie, așa cum personal am pledat de ani de zile (și am reușit măcar introducerea unor prevederi în Programele de guvernare a două guverne românești succesive, fără ca instituțiile guvernamentale să trateze cu adevărat responsabil aceste propuneri), de o structură interinstituțională SPECIALIZATĂ, care să reunească la aceeași masă experți cu competențe relevante și complementare în materie (consulară, drepturile omului, Drept internațional, Dreptul familiei, Autoritatea pentru protecția copilului, magistrați detașați specializați în Dreptul familiei și cunoscători ai jurisprudenței naționale și internaționale în materie, de exemplu de la CEDO, unde state precum Norvegia și Suedia au fost anterior condamnate).O structură care ani de zile am considerat că trebuie coordonată de MAE. Nu mai sunt convins de acest lucru, luând cunoștință de conduite greșite, lipsă de profesionalism și prejudecăți absolut condamnabile manifestate de unii decidenți sau funcționari (nu toți, evident, cunosc destui consuli sau diplomați care au pus suflet în gestionarea unor cazuri precedente) instalați comod în birourile lor confortabile, temători să nu deranjeze pe alții mai mari și cu atitudini de fapt slugarnice față de capitale considerate importante. Au uitat că au o obligație Constituțională de a acționa în mod real, hotărât și nu declarativ pentru a apăra proprii cetățeni și au uitat că nu s-a prăbușit cerul și nu s-au deteriorat relații bilaterale nici în cazul Norvegiei, nici al Germaniei sau Danemarcei când, mai ales acțiuni politice și civice ale comunităților românești din țară și străinătate, reprezentanți ai țării noastre sau români simpli, care s-au mobilizat, au obligat țările menționate să returneze copiii familiilor de români și patriei mamă, România. Ba dimpotrivă, românii și-au câștigat respect, pentru demnitatea și solidaritatea demonstrate”, scrie Titus Corlățean, pe pagina sa de socializare.

AUTOR: F.S.