În fiecare an, pe 6 ianuarie, este prăznuit Botezul Domnului sau Boboteaza. Sărbătoarea reprezintă botezul în apa Iordanului a Mântuitorului Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul. În ajunul și în ziua de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe se sfințesc apele. Această zi importantă pentru creștini încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă care încep în Ajunul Crăciunului.

În grecește, cuvântul Bobotează este numit Teofanie sau Epifanie care se traduce prin „Arătarea Domnului”, adică a Sfintei Treimi.

La fel ca în cazul tuturor celorlalte sărbători de peste an, şi de Bobotează creştinii ortodocşi respectă anumite tradiţii şi obiceiuri, păstrate din generaţie în generaţie. De Bobotează şi de Sfântul Ioan, în funcţie de fiecare zonă a ţării, se colindă, iar bărbaţii se întrec înot pentru a scoate crucea aruncată de preot în apă. În localitățile de pe malul apelor, în timpul slujbei de Bobotează, s-a împământenit obiceiul ca preotul să arunce o cruce de lemn în apa rece, iar câțiva feciori curajoși sar după ea și o aduc înapoi. Tot acum, în anumite zone ale țării, se fac previziuni despre condițiile metereologice din acest an, dacă acestea vor fi sa nu favorabile recoltei.

O altă tradiţie de Bobotează spune că în această zi sfântă, precum şi în următoarele 7, femeile nu au voie să spele rufe, pentru a nu atrage necazuri în familie. De Bobotează, preoţii sfinţesc apele şi împart agheasmă credincioşilor, iar spălarea hainelor murdare ar însemna spurcarea apei.

Aghiasma Mare are puterea de a sfinți viața oamenilor și a naturii înconjurătoare pentru ca ele să capete binecuvântarea Domnului. Cu apa sfințită la Bobotează se pot stropi casa, curtea, grădina, vitele, ogoarele și livezile spre a fi păzite de rău. De asemenea, cu binecuvântarea duhovnicului, Aghiasma Mare se poate lua și în cazuri de boli grele. Fiind încărcată cu daruri dumnezeiești, se spune că a săvârșit adevărate minuni, tămăduind bolnavi, apărând de rele și izbăbind din primejdii pe cei credincioși.

Aghiasma se păstrează curată și proaspătă vreme îndelungată, fără a da semne de învechire sau alterare. Fiind sfințită numai la începutul anului, se păstrează cu multă grijă în Sfântul Altar, ea fiind folosită de preot la multe rugăciuni de peste an: în slujba Botezului, la sfințirea bisericilor, a antimiselor și a Sfântului și Marelui Mir, cu ea se stropesc obiectele liturgice și icoanele ce urmează a fi sfințite.

În ziua de Bobotează, fiecare credincios este dator să ia acasă Aghiasma Mare și să o păstreze într-un loc curat. Creștinul bea apa sfințită vreme de 8 zile pentru că numai în această perioadă se poate bea fără post și spovedanie. După data de 14 ianuarie, Aghiasma Mare se ia numai cu post și spovedanie, însoțită de binecuvântarea preotului duhovnic.

Potrivit tradiţiei, femeile care nu pot avea copii trebuie să bea agheasmă de la Bobotează, întrucât apa sfinţită are puteri tămăduitoare.

De Bobotează, se spune că nu este bine să dai bani cu împrumut, întrucât aşa vei face tot anul şi rişti să atragi paguba materială în casă.

Vremea din ziua de Bobotează o prevestește, conform credinţei populare, pe cea de peste an. Dacă plouă, urmează o iarnă lungă, iar timpul frumos prezice o vară frumoasă.

Dacă bate crivățul, este semn că vor fi roade bogate, iar dacă va curge apa din streașină, se va face vin bun. Totodată, dacă de Bobotează pomii sunt îmbrăcați în promoroacă, va fi belșug și sănătate.

AUTOR: F.S.